Cum operează unitățile de poliție sub acoperire finanțate de SUA pe trei continente
0SUA finanțează unități de poliție în părți ale lumii în care poliția este afectată de un nivel ridicat de corupție, în special în țări din Africa, America de Sud și Asia. Agenți americani în domeniul combaterii drogurilor, braconajului, protecției speciilor sălbatice și al crimei organizate lucrează sub acoperire alături de unități locale atent verificate, protejând totodată interesele americane, relatează WSJ.

Agenți din mai multe domenii de aplicare a legii din SUA lucrează sub acoperire în peste 10 țări în curs de dezvoltare în care au motive să suspecteze că poliția națională colaborează cu infractorii mai degrabă decât să acționeze pentru a-i aresta. Procedura de selecție a unor polițiști curați se face prin ambasada SUA în țările respective și este una foarte riguroasă: aceștia trec prin verificări ample și sunt testați cu detectorul de minciuni atât înainte, cât și după selecție.
Agenția însărcinată cu aplicarea legii peste hotare (Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs) este cea care efectuează de regulă verificările pentru diferite agenții americane, inclusiv pentru FBI. Potrivit Departamentului de Stat american, nu există un birou central care urmărește activitatea tuturor unităților de poliție create peste hotare și care sunt implicate în misiuni precum combaterea traficului de droguri, braconajului și falsificarea pașapoartelor și vizelor de intrare în SUA.
Unitățile de poliție, considerate de elită, operează sub acoperire și de multe ori independent de polițiile locale, care pot să nu fie informate cu privire la operațiuni.
Detectivi atent selectați
De pildă, în Kenya agențiile americane, inclusiv FBI, au fiecare proprii detectivi recrutați de la Directoratul kenyan de Investigații Criminale, investigând infracțiuni de la traficul de heroină și falsificarea pașapoartelor și vizelor la traficul de carne vie și abuzuri asupra cetățenilor americani. Agenți americani sub acoperire sunt staționați la ambasada SUA din Nairobi și nu au autoritatea de a face arestări.
Unitățile polițienești raportează direct directorului de investigații criminale, au subliniat oficialii kenyeni, explicând că acestea funcționează potrivit unor acorduri între țări și în conformitate cu legislația locală. În termeni practici, detectivii kenyeni primesc îndrumare în executarea operațiunilor de la oficialii americani, care se rezumă la coordonare. De multe ori, aceste unități sunt restrânse, având doar câțiva membri selectați cu atenție.
„Nu au autonomie. Practic lucrează în beneficul unei națiuni străine. Nu este în regulă”, a comentat avocatul unui grup de traficanți de pangolini, un animal pe cale de dispariție. O unitate de poliție sub acoperire le-a organizat un flagrant și aceștia au fost prinși în timp ce încercau să vândă animalul sălbatic.
Trei presupuși braconieri de pangolini au pledat nevinovați în fața unui tribunal din Kenya. Ei riscă o pedeapsă de cel puțin trei ani de închisoare. La fel ca majoritatea kenyenilor, judecătorul care a prezidat ședința nu a văzut niciodată un pangolin, astfel că consilierul unității de poliție a trebuit să îi arate o imagine de pe Google. Animalul avea o valoare de piață de 30.000 de dolari, potrivit unui document al instanței.
Circa 2,7 de pangolini sunt anual victimele braconajului în Africa, împingând această specie în pragul dispariției, potrivit African Wildlife Foundation.
Ofițerii care câștigă un loc în aceste unități primesc instruire suplimentară, o poziție cu un prestigiu ridicat și, în funcție de natura unității, un salariu și de două ori mai mare decât în mod obișnuit. Totodată, au acces la informații de la servicii care pot să nu fie împărtășite poliției naționale.
„Beneficiile unor astfel de colaborări și parteneriate sunt uriașe, cele mai importante fiind oferirea siguranței și securității oamenilor pe care îi slujim", a declarat inspectorul Mike Mugo, un purtător de cuvânt al Direcției kenyene de Investigații Criminale (DCI).
Unitățile verificate tind să aibă performanțe mult mai bune decât celelalte, asigurând rate mai mari de arestări, urmăriri penale și condamnări, potrivit unui purtător de cuvânt al Ambasadei SUA la Nairobi.
Au existat și câteva cazuri în care detectivii din aceste unități s-au dovedit corupți, însă „actorii răi au fost identificați rapid, înlăturați și înlocuiți înainte de a exista un impact semnificativ”. Acei ofițeri kenyeni au fost de regulă demascați prin testări repetate cu detectorul de minciuni, a precizat purtătorul de cuvânt.
Corupție galopantă în poliție
Serviciul național de poliție din Kenya a fost denunțat de grupurile societății civile și de politicieni pentru corupția galopantă și alte probleme grave. Președintele țării, William Ruto, a acuzat Unitatea de servicii speciale de elită a DCI de omoruri extrajudiciare și a închis-o anul trecut.
„Nu putem nega faptul că avem câțiva ofițeri de poliție necinstiți în cadrul serviciului, la fel cum avem și în alte profesii”, a subliniat Mugo, purtătorul de cuvânt al DCI.
Reguli
Prima regulă pentru unitățile de elită kenyene alocate ambasadei SUA este că nu au voie să împărtășească planurile cu alți polițiști. Ofițerii sunt instruiți că, dacă cumva sunt scurse informații despre o operațiune, există șanse ca, în momentul raidului, infractorii să apuce să ascundă fildeșul de elefant sau să distrugă pașapoartele americane false.
„Chiar și poliția este uneori dușmanul nostru”, a explicat inspectorul Josphine Korir, care conduce unitatea din nouă membri dedicată criminalității din domeniul faunei. Echipa ei este finanțată de către Serviciul de Pescuit și Faună Sălbatică al SUA, care este obligat prin legislația americană să combată traficul de specii protejate.
O misiune de succes în Kenya
Inspectorul Korir din Kenya, comandantul unei unității de protecție a vieții sălbatice finanțate de SUA, are studii de specialitate în domeniu.
Consilierul echipei sale este un fost agent al Agenției Naționale de Combatere a Criminalității din Marea Britanie, și a fost selectat pentru a merge în Kenya prin intermediul unui ONG din New York, Focused Conservation.
Ambasada SUA din Nairobi anunțase o recompensă de 1 milion de dolari pentru informații care să ducă la capturarea lui Abdi Hussein Ahmed, care fusese pus sub acuzare de un tribunal federal din New York pentru trafic de 10 tone de colți de elefant, 420 de kilograme de corn de rinocer și 22 de kilograme de heroină.
Ahmed, de origine kenyană, ar fi fost ultimul membru încă în libertate al unei bande de contrabandiști formată din cinci persoane. Agenții de informații kenyeni au descoperit unde se ascunde acesta.
A fost informată unitatea lui Korir la sediul secret al acesteia din Nairobi, care a trimis o echipă la locul ascunzătorii.
În acea noapte, după mai multe ore de așteptare, unul dintre oamenii comandantului a sunat cu vestea că echipa îl arestase pe Ahmed într-o casă închiriată.
Echipa l-a dus de urgență pe Ahmed înapoi la Nairobi, unde agenți americani de la DEA, FBI și Fish and Wildlife au participat la interogatoriu. O lună mai târziu, agenți americani l-au escortat pe Ahmed la aeroport. Acesta a pledat vinovat de conspirație pentru trafic de animale sălbatice și narcotice, potrivit documentelor judiciare. El a fost condamnat în SUA în luna mai la patru ani de închisoare.
Unitatea lui Korir, care investighează, de asemenea, traficul de plante pe cale de dispariție, a obținut o altă victorie în septembrie, când poliția a primit un pont că Calvin Juma Boy Ombata, un ofițer superior al DCI care nu făcea parte dintr-o unitate verificată de SUA, făcea contrabandă cu lemn de santal în comitatul Samburu, Kenya.
Lemnul de santal, folosit în parfumuri, săpun și în medicina tradițională, a fost practic eradicat în Uganda și Tanzania, iar în Kenya este considerat pe cale de dispariție. Korir a adunat o echipă de ofițeri și a condus șapte ore până în Samburu, unde au găsit 13,5 tone de lemn de santal, a declarat Korir.
Juma a pledat nevinovat și este în prezent judecat la Nairobi. El ar putea primi o amendă de aproximativ 21.000 de dolari sau cinci ani de închisoare. Juma a declarat că lemnul nu îi aparținea și că o mare parte din el era o dovadă dintr-un caz de contrabandă pe care el însuși îl investiga, a spus avocatul.
Recuperarea unui adolescent american
O unitate din Kenya ce operează în domeniul securității diplomatice s-a confruntat cu tot mai multe cazuri de tineri americani de origine somaleză care au trebuit salvați din centre ce promit tratament pentru dependență de droguri și expertiză în educație islamică.
În septembrie, coordonatorul american al unității a primit un pont potrivit căruia cetățeni americani erau reținuți împotriva voinței lor la Centrul de reabilitare Mustaqim din cartierul Eastleigh din Nairobi, cu populație somalez. Ambasada SUA considera zona ca fiind prea periculoasă pentru americani.
Echipa a adunat SUV-uri nemarcate la o secție de poliție din apropiere, dar nu i-a spus comandantului secției detaliile operațiunii. În două rânduri, unitatea făcuse raiduri în centrele de dezintoxicare doar pentru a descoperi că personalul fusese informat și îi mutase pe americani în altă parte.
De data aceasta, o echipă de recunoaștere a fost trimisă la centrul de reabilitare după care a urmat intervenția polițiștilor sub acoperire care au pretins că sunt oficiali din domeniul sănătății care efectuau o verificare de rutină.
Ofițerii au intrat în curtea interioară încuiată, unde zeci de tineri se plimbau fără țintă sau se rugau.
Detectivii au a cerut personalului să furnizeze identitatea rezidenților străini. Printre ei se afla un tânăr de 16 ani, născut în Minneapolis, care a susținut că mama sa fusese de acord să fie dus în cătușe la Mustaqim în urma cu o lună și jumătate, din cauza comportamentului său haotic.
„Ea credea că este un loc bun”, a spus băiatul.
În schimb, rezidenții s-au plâns la poliție că erau bătuți și legați.
Directorul centrului, Ahmed Mohamed Abdi, a respins acuzațiile lor. „Atâta timp cât cineva se află aici, se va plânge de ceva”, a spus el, deși a recunoscut că rezidenții care nu respectă învățăturile islamice sunt închiși pentru a fi pedepsiți.
Strategia este creația Agenției americane Antidrog (DEA) în perioada războaielor împotriva drogurilor în Columbia, Peru și Bolivia, în anii 80 în măsura în care au căutat o modalitate prin care să depisteze ofițeri de poliție în care puteau avea încredere că nu primesc mită de la cartelurile de droguri. La acea vreme, DEA depindea de presiunea diplomatică a SUA pentru a menține unitățile de poliție selectate departe de corupție, a arătat un studiu al lui Ethan Nadelmann, profesor la Princeton la acea vreme.
De atunci această practică a devenit globală și de rutină pentru agențiile americane de aplicare a legii, și se bazează pe un memorandum de înțelegere încheiat între SUA și autoritățile locale.