Congresul SUA critică planurile de reducere a trupelor americane din Europa. „Orice retragere ar fi o greșeală gravă și un semnal de slăbiciune”
0Congresmeni republicani și democrați din Comisia pentru apărare a Camerei Reprezentanților au criticat vehement, într-un gest rar de consens bipartizan, eventualele planuri ale administrației Trump de a reduce prezența militară a Statelor Unite în Europa. Potrivit agenției Associated Press, parlamentarii au avertizat că o astfel de decizie ar putea slăbi poziția NATO și ar transmite un semnal periculos aliaților, dar și adversarilor.

Republicanul Mike Rogers a subliniat că SUA ar trebui să mențină actualul nivel de trupe pe continent și s-a opus cu fermitate oricărei idei privind retragerea din rolul de comandă asupra Alianței. „Liderul militar suprem al NATO în Europa a fost întotdeauna un american. Acest rol asigură că forțele noastre rămân sub comandă americană și că vocea noastră rămâne puternică în deciziile strategice”, a declarat el în cadrul audierilor desfășurate în Congres.
Un alt republican, Michael Turner, a fost și mai tranșant: „Faptul că discutăm despre o posibilă renunțare la comanda NATO mi se pare pur și simplu absurd”.
Reprezentanta Pentagonului, Katherine Thompson, a confirmat că are loc o revizuire a prezenței militare americane în Europa, dar a respins categoric ipoteza renunțării la rolul-cheie în NATO. „Răspunsul meu final este: nu”, a afirmat aceasta, întrebată insistent de congresmeni.
Aliații europeni „investesc în apărare într-un ritm nemaivăzut din timpul Războiului Rece”
Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a transmis comisiei că a recomandat ca SUA să mențină efectivele actuale în regiune. Potrivit lui, orice reducere a acestora ar crește timpul de reacție în caz de criză. „Prezența noastră militară, alături de contribuțiile celorlalți aliați, are un efect real de descurajare față de Rusia”, a avertizat el.
Discuțiile au avut loc în contextul în care NBC News a relatat că administrația americană analizează retragerea a până la 10.000 de militari din Europa de Est. O asemenea mutare, spun analiștii, ar putea submina apărarea colectivă a NATO și ar amplifica îngrijorările în capitalele europene de pe „flancul estic” al Alianței, precum Varșovia și București.
Generalul Cavoli a confirmat că are loc o revizuire constantă a dislocării trupelor, în funcție de prioritățile de modernizare și pregătire militară. Însă congresmanul republican Don Bacon a avertizat că „orice retragere ar fi o greșeală gravă și un semnal de slăbiciune”.
Democratul Adam Smith, președinte al comisiei, a criticat retorica lui Donald Trump, care a sugerat în trecut că aliații europeni ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Smith a acuzat administrația Trump de apropiere periculoasă față de Vladimir Putin și de reducerea sprijinului pentru Ucraina, într-un moment în care Kievul continuă să înfrunte agresiunea rusă.
Oficialii Pentagonului au subliniat în timpul audierilor că aliații europeni „investesc în apărare într-un ritm nemaivăzut din timpul Războiului Rece”, iar contribuțiile lor au crescut cu aproximativ 40% de la începutul războiului din Ucraina.
Totuși, tensiunile politice din interiorul UE – privind finanțarea unei industrii de apărare mai robuste – complică o reacție unitară la posibila retragere americană. Europa rămâne, spun experții, dependentă de umbrela de securitate oferită de SUA.
Mai mult, un eventual semnal de diminuare a angajamentului american în Europa ar putea încuraja Kremlinul să-și intensifice acțiunile în Ucraina și în proximitatea granițelor estice ale NATO.