Cele șase războaie pe care Trump le duce simultan. De ce le-ar putea pierde pe toate - Analiză Bloomberg
0La începutul celui de-al doilea mandat, Donald Trump s-a prezentat lumii drept negociatorul suprem, un lider care va aduce pacea prin forța voinței și a talentului său de negociator. Dar la o sută de zile de la depunerea jurământului, președintele american se confruntă nu doar cu un conflict, ci cu un mozaic de crize globale – patru războaie active și două în pragul declanșării.

Razboiul din Ucraina
Prima, cea în care Trump și-a exprimat mereu încrederea că va obține o victorie diplomatică rapidă, este războiul din Ucraina. A mizat pe o formulă simplă: presiuni economice asupra Rusiei, cedări teritoriale din partea Kievului și un acord de încetare a focului. Realitatea însă s-a dovedit mult mai complexă. Vladimir Putin rămâne ferm în obiectivele sale maximale și pare convins că timpul lucrează în favoarea Moscovei. Un acord, în aceste condiții, este mai îndepărtat ca oricând.
Trump se află astfel la răscruce: fie continuă sprijinul militar și economic pentru Ucraina, inclusiv prin noi sancțiuni petroliere asupra Rusiei, fie se retrage, lăsând conflictul să se decanteze singur. Ambele opțiuni vin cu riscuri: prima îi subminează retorica pro-Moscova și alimentarea bazei sale izolaționiste; a doua ar putea accelera o înfrângere ucraineană, cu consecințe grave pentru securitatea europeană și viitorul NATO.
Orientul Mijlociu
A doua confruntare se desfășoară în Orientul Mijlociu. Loviturile americane din Yemen nu au reușit să stăvilească avansul husiților, în timp ce Israelul a reluat ofensiva împotriva Hamas. Însă niciuna dintre aceste crize nu se compară cu amenințarea unei posibile confruntări directe cu Iranul, pe fondul tensiunilor legate de programul său nuclear.
În această ecuație, Trump oscilează între o abordare minimalistă – împiedicarea Iranului de a dobândi arma nucleară – și o strategie maximalistă, care ar presupune desființarea completă a infrastructurii nucleare iraniene. Cea din urmă pare de neacceptat pentru Teheran și riscă să declanșeze un conflict major în regiune.
Asia
Mai departe spre Asia, se conturează o nouă confruntare – una rece, dar deloc lipsită de pericole: relația tot mai tensionată cu China. Dacă la începutul celui de-al doilea mandat Beijingul mai spera într-o mare înțelegere economică cu Washingtonul, acum, în contextul tarifelor comerciale tot mai agresive, oficialii chinezi anunță că sunt pregătiți pentru o confruntare de durată.
Războiul comercial
Pe fond, Trump a lansat și un al șaselea front: un război economic global. Deocamdată, tarifele comerciale cele mai dure vizează în principal China, dar nu este exclus ca acestea să se extindă. O eventuală aplicare în masă a acestor măsuri ar putea declanșa o reacție în lanț ce ar afecta economia globală – și inclusiv pe cea americană.
În acest context tensionat, aliații tradiționali ai SUA privesc cu neliniște noua postură a Americii. „Este o Americă radicalizată, imprevizibilă, aflată într-o derivă periculoasă”, scrie Hal Brands, editorialist Bloomberg. Chiar dacă o victorie rapidă împotriva rebelilor houthi ar putea părea un semnal de forță, imaginea de ansamblu este una de slăbiciune sistemică. Dincolo de retorica despre un nou „secol american”, multe capitale văd, în tăcere, o superputere în declin.
Iar această percepție nu se naște doar din acțiuni recente. Jurnalistul britanic Con Coughlin, expert în afaceri internaționale, atrăgea recent atenția că gesturile de concesie ale lui Trump față de Rusia riscă să creeze precedente periculoase. Dacă Moscova este lăsată să calce în picioare principiile dreptului internațional fără consecințe, ce va mai putea opri Beijingul să revendice Taiwanul sau Argentina să redeschidă subiectul insulelor Falkland?
Trump se află, fără îndoială, în perioada care îi va defini nu doar al doilea mandat, ci și locul său în istorie. Întrebarea este: va reuși să se ridice la înălțimea propriei retorici, sau va deveni simbolul unei Americi care a confundat diplomația cu spectacolul și forța cu impulsul?