Cât de justificate sunt pretențiile lui Trump asupra Canalului Panama. Cine a construit calea de navigație și cum este exploatată în prezent
0Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, s-a plâns de tarifele „exorbitante” şi de gestionarea Canalului Panama şi a ameninţat că SUA vor solicita restituirea căii navigabile.

Canalul este o cale navigabilă majoră care leagă oceanele Atlantic și Pacific, permițând călătorilor pe mare să evite încă 7.000 de mile marine (13.000 km) în jurul vârfului Americii de Sud. Canalul de 82 de km străbate mijlocul statului Panama, o țară care ocupă fâșia de pământ dintre America Centrală și America de Sud, potrivit The Guardian.
Pe 30 septembrie, aproape 10.000 de nave au trecut prin canal, transportând 423 de milioane de tone, inclusiv alimente, minerale și produse fabricate. Mai mult de 40% din bunurile de consum comercializate anul trecut între Asia de Nord-Est și coasta de est a SUA au fost transportate prin canal.
SUA este cel mai mare client al canalului, fiind responsabilă pentru aproximativ trei sferturi din încărcătura care tranzitează canalul în fiecare an, în timp ce China este al doilea cel mai mare client.
Cine deține canalul?
Guvernul din Panama deține și exploatează canalul de 25 de ani prin intermediul unei agenții specializate, Autoritatea Canalului Panama.
SUA au operat canalul în secolul XX, preluând controlul asupra zonei canalului și începând construcția în 1904, după ce au ajutat Panama să câștige independența față de Columbia. Canalul a fost deschis în 1914, revoluționând transportul maritim mondial și permițând trecerea în fiecare an a mii de cargoboturi și nave de luptă americane.
Controlul american asupra canalului și excluderea panamezilor au creat tensiuni între localnici și vizitatorii americani, determinând autoritățile să ridice un zid între orașul Panama și zona canalului în anii 1950.
La 9 ianuarie 1964, a izbucnit un protest major și 28 de persoane au fost ucise în reprimarea care a urmat din partea autorităților, stârnind indignarea internațională și încurajând strategii americani să renunțe la canal. În 1977, președintele SUA, Jimmy Carter, și liderul panamez Omar Torrijos au semnat două tratate pentru a elimina treptat controlul SUA asupra canalului.
După o perioadă de administrare comună, marcată de o invazie americană în 1989 pentru răsturnarea liderului militar Manuel Noriega, Panama a preluat controlul deplin al canalului în 1999.
Ce vrea Trump de la acesta?
Trump a cerut ca Panama să returneze canalul către SUA dacă nu gestionează calea navigabilă într-un mod pe care el îl consideră acceptabil.
Președintele ales al SUA a luat în discuție ceea ce a descris ca fiind tarifele „exorbitante” percepute guvernului, marinei și întreprinderilor americane pentru utilizarea pasajului.
„Taxele percepute de Panama sunt ridicole. Această înșelăciune totală a țării noastre va înceta imediat”, a spus Trump.
Navele care utilizează canalul trebuie să plătească taxe stabilite de autoritatea canalului. Tarifele variabile au crescut vertiginos în ultimii ani pe fondul secetelor agravate de încălzirea globală, care secătuiesc rezervoare esențiale și reduc capacitatea canalului.
Ca urmare a secetei severe de la sfârșitul anului 2023, doar 22 de nave au traversat canalul în fiecare zi, în loc de 36 în mod obișnuit, forțând navele să stea la coadă săptămâni întregi sau să plătească până la 4 milioane de dolari (3,2 milioane de lire sterline) pentru a trece înainte. Tranzitul a scăzut cu aproape o treime în anul care a trecut până în septembrie.
Autoritatea canalului a permis unui număr tot mai mare de nave să utilizeze canalul până în 2024, reducând astfel aglomerația, dar va crește tarifele și va introduce unele taxe suplimentare la 1 ianuarie 2025.
Președintele Panama, José Raúl Mulino, a declarat că taxele de tranzit ale canalului nu au fost umflate.
Trump și-a exprimat în continuare îngrijorarea că canalul ar putea cădea în „mâinile cui nu trebuie”, o referire aparentă la China, al doilea mare utilizator al canalului. O firmă din Hong Kong controlează două porturi din apropierea canalului, însă China nu are niciun control asupra canalului în sine.
Deloc surprinzător, guvernul Groenlandei a respins imediat cererile dlui Trump, la fel cum a făcut-o și în 2019, când a lansat pentru prima dată ideea. „Groenlanda este a noastră”, a afirmat prim-ministrul Mute B. Egede într-o declarație. „Nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lunga noastră luptă pentru libertate”.
O companie chineză cu sediul în Hong Kong controlează două dintre cele cinci porturi adiacente canalului, unul pe fiecare parte, însă Mulino a declarat că Panama deține controlul deplin asupra canalului.
„Fiecare metru pătrat al Canalului Panama și al zonelor sale adiacente face parte din Panama și va continua să facă parte din Panama”, a spus el într-o declarație video duminică.