VIDEO Cauzele eşecurilor industriei spaţiale ruse

Lansarea rachetei Proton M, un eşec

Lansarea eşuată a rachetei ruseşti de tip Proton, care transporta un satelit European şi care s-a prăbuşit vineri, arată că industria spaţială rusă nu şi-a revenit, în ciuda schimbărilor la vârful conducerii acestei şi a banilor pompaţi de autorităţile ruse.

Motorul principal al rachetei s-a oprit la 545 de secunde după ce a fost lansat de la centrul spaţial rus Baikonur, situat în Kazahstan. Televiziunea de stat a prezentat imagini cu racheta şi satelitul de comunicaţii Express-AM4P - a cărui valoare este estimată la 21 de milioane de euro - arzând în straturile superioare ale atmosferei, deasupra Oceanului Pacific. Agenţia spaţială rusă a anunţat că a însărcinat o comisie „să analizeze datele telemetrice pentru a descoperi motivele acestei stuaţii“.

Alte accidente

Rusia a cunoscut în ultimii ani o serie de eşecuri în sectorul spaţial care a cauzat pierderea mai multor sateliţi şi alte dispozitive , inclusiv o navă cargo care alimenta Staţia Spaţială Internaţională ( ISS ) .

Cel mai recent accident a avut loc pe 2 iulie 2013 , când racheta purtătoare Proton – M cu trei sateliţi de navigaţie Glonass – M, lansată de la “cosmodromul” Baikonur, a căzut după primul minut de zbor.

În februarie a avut loc un alt accident la lansarea rachetei “Zenit – 3SL” purtătoarea satelitului Intelsat – 27. Pe 7 august 2012, lansarea rachetei purtătoare Proton – M, care urma să plaseze pe orbită un satelit rusesc de comunicaţii Express – MD2  şi unul indonezian – Telkom-3 a fost oprită din cauza unei probleme apărute la blocul de lansare Briz – M.

Pe 23 decembrie 2011 a căzut satelitul de comunicaţii cu dublă utilizare (militară şi civile) Meridian. El trebuia să fie plasat pe orbită de către naveta Soyuz – 2.1B, lansată de la cosmodromul Pleseţsk.

Pe 24 august 2011, după lansarea unei noi navete cargo Progress M – 12M, a avut loc o defecţiune la sistemul de propulsie, fapt care a dus la anularea lansării.Probleme a şi misiunea pe Marte Phobos-Grunt, înregistrându-se pierderea a trei sateliţi Glonass – M .

Liderii ruşi, furioşi

Autorităţile ruse l-au demis din funcţie pe directorul Roscosmos Vladimir Popovkin în 2013, în urma unei serii de lansări eşuate şi unor incidente repetate. Noul şef al Agenţiei, Oleg Ostapenko, a fost însărcinat de către preşedintele rus Vladimir Putin să efectueze o reformă vastă a acestui sector, cu un buget supliemntat cu câteva miliarde de dolari.

A fost înlocuit şi şeful cosmodromului Baikonur, iar recent, personalul Agenţiei Spaţiale a fost consolidat cu foşti angajaţi ai Ministerului de Interne.

Accidentul de vineri, 15 mai a avut loc intr-un moment americanii discută despre posibila încetare a cooperării în industria spaţială între Rusia şi SUA. Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a transmis ironic SUA că astronauţii americani de acum înainte vor fi lănsaţi pe orbită cu ajutorul unor “trambuline”.

Dar până şi specialiştii ruşi recunosc rămânerea în urmă a Roscosmos. Agenţia spaţială rusă continuă să exploateze rachete dezvoltate în anii 1960.

Pentru liderul de la Kremlin dezvoltarea industriei de apărare spaţiala şi a rachetelor reprezinta o prioritate. „Din punctul de vedere al capacităţii defensive, al construcţiei de rachete şi al industriei spaţiale, vreau să spun apărare spaţială, acestea sunt o prioritate absolută, precum şi industria nucleară şi divizia sa militară“, declara Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri cu oamenii de ştiinţă de la institutul de cercetare şi fizică Penza, aflat la 550 de kilometri de Moscova. Dar cu toate că de la an la an au fost acordaţi tot mai mulţi bani industriei spaţiale,  din 2010 bugetul Rusiei a pierdut peste o jumatate de miliard de dolari din cauza lansărilor eşuate.

Cauzele crizei

Rădăcinile acestei crize pot fi găsite în marea criză a industriei spaţiale din Rusia din anii 1990, spune Isabelle Sourbes - Verger , director adjunct al Centrului de istorie a ştiinţei şi tehnologiei Alexandre Koyré, citată de , citată de „Le Figaro“ . Ruşii au lăstat această industrie să moară încet, încet. Slab sau aproape deloc finanţat, specialiştii ruşi au plecat rând pe rând în alte ţări care erau dispuse să plătească oricât să pună mâna pe tehnologia spaţială rusească. Şi nu au fost puţine: China, Iran, India, chiar şi Coreea de Nord.  

La aceasta se adaugă corupţia, delapidarea fondurilor. Când a venit la putere  Vladimir Putin, s-a alarmat de declinul acestui sector strategic care a devenit neatractiv punct de vedere financiar pentru tinerii oameni de ştiinţă şi a ordonat declanşarea unui vast plan de restructurare.

Primul obiectiv stabilit a fost acela de a restrânge cele zecile de întreprinderi care se ocupau cu acest domeniu de activitate la 10 până în 2010 şi la cel mult cinci până în 2012 mai spune Obiectivul a fost de a stabili , de la sutele de afaceri existente , zece exploataţii până în 2010 şi reducerea numărului de trei sau cinci în 2012 ", spune Isabelle Sourbes - Verger .

Absenţa unei conduceri clare a provocat multe confuzii . „ S-a trecut de la o organizaţie empirică în care controalele erau efectuate direct de specialişti, la un sistem rigid“, explică istoricul . Specialiştilor mai în vârstă le-a fost greu să se adapteze, iar tinerii nu aveau suficientă experienţă. Criza din anii 1990 a creat un deficit de ingineri cu experienta în vârstă de 30-40 de ani , spune un fost purtător de cuvânt al Roskosmos

. La aceasta se adaugă corupţia. În 2008, de exemplu, şefii industriei spaţiale ruseşti au fost anchetaţi pentru deturnarea a 162 de milioane de euro din dezvoltarea sistemului rusesc de navigaţie prin satelit Glonass, concurentul GPS-ului american.