Un ofițer rus recunoaște, într-o scurgere de informații, că a doborât un avion azer
0O înregistrare audio obținută de presa azeră pare să confirme o realitate pe care Moscova a încercat să o ascundă: în decembrie 2024, un ofițer rus ar fi primit ordin să tragă asupra unui obiect aerian care, în realitate, era un avion civil aparținând companiei Azerbaijan Airlines. Aeronava s-a prăbușit în Kazahstan după ce a fost lovită în spațiul aerian al Ceceniei, iar 38 de oameni și-au pierdut viața.

Potrivit publicației Minval, aceasta a primit trei mesaje vocale, o scrisoare anonimă și o notă explicativă semnată de un presupus căpitan Dmitri Paladiciuk – prezentat drept comandant al unei unități ruse de apărare antiaeriană. Paladiciuk susține că a transmis ordinul de doborâre pe baza unei comenzi primite telefonic, în condiții de vizibilitate extrem de redusă.
Accidentul – petrecut în dimineața zilei de 25 decembrie – a fost pus inițial de autoritățile azere pe seama unei erori tragice comise de armata rusă. Un sistem de apărare Pantsir-S1 ar fi confundat avionul Embraer 190AR cu o posibilă țintă ostilă, într-un context în care, potrivit unor surse, erau în desfășurare atacuri cu drone ucrainene asupra regiunii Groznîi.
În nota explicativă, Paladiciuk admite că singura legătură cu comanda militară a fost o conexiune de telefonie mobilă. La ora 8:11 dimineața, radarul a detectat un obiect aerian, iar ordinul de deschidere a focului ar fi venit imediat, deși aeronava nu putea fi identificată vizual din cauza ceții dense. După ce prima lovitură a ratat, Paladiciuk spune că a ordonat a doua lansare.
Incidentul a provocat un val de tensiuni fără precedent între Moscova și Baku
Minval precizează că nu poate verifica autenticitatea declarației scrise, dar confirmă că înregistrările vocale provin de la o sursă militară reală, cu atribuții în apărarea aeriană. Investigații independente ale publicațiilor Agentstvo și The Insider confirmă identitatea ofițerului și autenticitatea fragmentelor de voce. Mai mult, The Insider atrage atenția că viteza aeronavei, menționată în documentele scurse, exclude orice posibilitate ca aceasta să fi fost confundată cu o dronă.
În ciuda relațiilor tradițional cordiale dintre Baku și Moscova, incidentul a provocat un val de tensiuni fără precedent. Președintele azer Ilham Aliev a acuzat Rusia că încearcă să mușamalizeze cazul și l-a criticat direct pe Vladimir Putin pentru refuzul de a-și asuma responsabilitatea.
Kremlinul a transmis condoleanțe pentru pierderea vieților „pe teritoriul Federației Ruse”, dar nu a făcut niciun gest oficial de asumare a vinovăției. Iar pe fondul acestor tensiuni, relațiile dintre cele două state continuă să se degradeze.
Pe 27 iunie, peste 50 de cetățeni azeri au fost reținuți în Ekaterinburg, în cadrul unei anchete privind o crimă. Doi dintre aceștia au murit în arest, iar autoritățile de la Baku au catalogat moartea lor drept „crime motivate etnic”. În replică, Azerbaidjanul a percheziționat biroul agenției ruse Sputnik din Baku, arestând persoane acuzate de spionaj în favoarea Moscovei.
Incidentul cu avionul doborât și tensiunile care au urmat ridică întrebări tot mai apăsătoare privind haosul din sistemele ruse de apărare aeriană, dar și despre fragilitatea alianțelor regionale ale Kremlinului în perioada post-invazie.