Rusia își etalează numeroasele arme ale apocalipsei pentru a împiedica Occidentul să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina
0În acest an, președintele Vladimir Putin a fluturat în mod repetat sabia nucleară, reamintind tuturor că Rusia deține cel mai mare arsenal atomic din lume pentru a încerca să descurajeze Occidentul să intensifice sprijinul pentru Ucraina, scrie The Associated Press .
El a ordonat armatei sale să organizeze exerciții cu arme nucleare pe câmpul de luptă cu aliatul Belarus. A anunțat că Rusia va începe să producă rachete terestre cu rază intermediară de acțiune, care au fost interzise în 1987 printr-un tratat sovieto-american, în prezent desființat.
Luna trecută, el a coborât pragul pentru dezlănțuirea arsenalului său prin revizuirea doctrinei nucleare a țării.
Putin se bazează pe aceste mii de focoase și sute de rachete ca pe o uriașă mașină a apocalipsei pentru a compensa avantajul masiv al NATO în ceea ce privește armele convenționale și pentru a descuraja ceea ce el consideră a fi amenințări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Rusiei.
O privire asupra arsenalului atomic al Rusiei și a problemelor din jurul acestuia:
Armele strategice ale Rusiei
Federația Oamenilor de Știință Americani a estimat anul acesta că Rusia are un inventar total de 5 580 de focoase nucleare, în timp ce Statele Unite au 5 044. Împreună, acestea reprezintă aproximativ 88% din armele nucleare ale lumii.
Cele mai multe dintre acestea sunt arme strategice sau cu rază intercontinentală (ICBM). La fel ca SUA, Rusia are o triadă nucleară de rachete balistice intercontinentale la sol, bombardiere cu rază lungă de acțiune și submarine înarmate cu ICBM.
De când Putin a venit la putere în 2000, Kremlinul a lucrat pentru a moderniza componentele sovietice ale triadei, desfășurând sute de noi rachete terestre, punând în funcțiune noi submarine nucleare și modernizând bombardiere cu capacitate nucleară. Efortul Rusiei de a-și reînnoi forțele nucleare a determinat SUA să lanseze o modernizare costisitoare a arsenalul său.
Rusia și-a reechipat forțele de rachete strategice terestre cu ICBM-uri Iars mobile și a început recent să desfășoare ICBM-uri Sarmat grele, denumite rachete „Satan II” în Occident - pentru a înlocui treptat aproximativ 40 de rachete R-36M de fabricație sovietică. Sarmat a fost testată cu succes o singură dată și ar fi provocat o explozie masivă în timpul unui test eșuat luna trecută.
Marina rusă a comandat șapte noi submarine cu propulsie atomică din clasa Borei, fiecare cu 16 rachete cu vârf nuclear Bulava și intenționează să construiască încă cinci. Acestea sunt menite să formeze nucleul componentei navale a triadei alături de câteva submarine nucleare din epoca sovietică încă în funcțiune.
Rusia se bazează în continuare pe bombardierele strategice Tu-95 și Tu-160, construite de sovietici, care transportă rachete de croazieră cu încărcătură nucleară. Moscova a reluat producția avionului supersonic Tu-160 care a fost oprit după prăbușirea URSS în 1991, urmărind să construiască câteva zeci de avioane modernizate cu noi motoare și avionică.
Armele nucleare non-strategice ale Rusiei
Statele Unite estimează că Rusia deține între 1 000 și 2 000 de arme nucleare non-strategice sau tactice destinate utilizării pe câmpul de luptă, care sunt de obicei mult mai puțin puternice decât focoasele strategice capabile să distrugă orașe întregi.
Rusia dispune de rachete Iskander de mare precizie lansate de la sol, cu o rază de acțiune de până la 500 de kilometri, care pot fi echipate fie cu un focos convențional, fie cu unul nuclear.
Forțele aeriene au o flotă de avioane de luptă MiG-31 care transportă o rachetă hipersonică Kinjal, care poate fi echipată cu un focos nuclear sau convențional. Rusia a utilizat pe scară largă versiuni convenționale ale rachetelor Iskander și Kinjal împotriva Ucrainei.
Ca parte a mesajelor nucleare ale Kremlinului, Rusia și aliatul Belarus au organizat exerciții pentru a-și antrena trupele cu arme nucleare pe câmpul de luptă în luna mai, la scurt timp după ce Putin și-a început al cincilea mandat.
Distrugerea Reciproc Asigurată și doctrina nucleară a Rusiei
Moscova și Washingtonul se bazează de zeci de ani pe descurajarea nucleară în temeiul conceptului de distrugere reciproc asigurată - MAD pe scurt - bazat pe presupunerea că o ripostă copleșitoare ar descuraja oricare dintre părți să lanseze un atac.
Doctrina nucleară a Rusiei, adoptată în 2020, prevedea utilizarea acestor arme finale ca răspuns la un atac nuclear sau la un atac cu arme convenționale care amenință „însăși existența statului rus”. Șoimii Moscovei au criticat acest document ca fiind prea vag, îndemnându-l pe Putin să îl înăsprească.
Luna trecută, acesta a avertizat SUA și aliații NATO că, dacă permite Ucrainei să utilizeze arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pentru atacuri în interiorul Rusiei, NATO ar intra în război cu țara sa.
El a întărit mesajul anunțând o nouă versiune a doctrinei nucleare care consideră un atac convențional asupra Rusiei din partea unei națiuni nenucleare care este susținută de o putere nucleară drept un atac comun asupra țării sale - un avertisment clar pentru SUA și alți aliați ai Kievului.
Putin a mai declarat că documentul revizuit prevede posibila utilizare a armelor nucleare în cazul unui atac aerian masiv, lăsând ușa deschisă unui potențial răspuns nuclear la orice atac aerian - o ambiguitate menită să descurajeze Occidentul.
Schimbările din doctrină sugerează că Rusia „își dublează strategia de a se baza pe armele nucleare în scopuri coercitive” în războiul din Ucraina, a declarat într-un comentariu Heather Williams, director al Proiectului privind problemele nucleare de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Viitorul controlului armelor
Noul tratat de reducere a armelor SUA-Rusia din 2010, ultimul acord de control al armelor rămas între Moscova și Washington care expiră în 2026, limitează fiecare țară la cel mult 1.550 de focoase nucleare dislocate și 700 de rachete și bombardiere desfășurate.
În februarie 2023, Putin a suspendat participarea Rusiei la New START, dar a promis că Rusia își va respecta limitele.
În luna iulie, Putin a declarat că Rusia va relua producția de rachete terestre cu rază intermediară de acțiune, care au fost interzise în temeiul Tratatului INF, sovietic și american, în prezent desființat. Pactul din 1987 interzicea rachetele cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 de kilometri. El a declarat că Moscova va răspunde cu aceeași monedă la desfășurarea planificată de rachete americane cu rază intermediară de acțiune în Germania, luând măsuri pentru a „oglindi” mișcarea Washingtonului.
Chiar dacă tensiunile dintre SUA și Rusia au crescut la cel mai înalt nivel de la Războiul Rece pe fondul luptelor din Ucraina, Washingtonul a cerut Moscovei să reia dialogul privind controlul armelor nucleare. Putin a respins oferta, declarând că astfel de negocieri sunt lipsite de sens în timp ce SUA încearcă în mod deschis să provoace o înfrângere strategică Rusiei în Ucraina.
Reluarea testelor nucleare
Șoimii ruși solicită reluarea testelor nucleare pentru a demonstra că Moscova este pregătită să își folosească arsenalul atomic și pentru a forța Occidentul să limiteze ajutorul pentru Kiev.
Putin a declarat că Rusia ar putea relua testele dacă Statele Unite fac acest lucru mai întâi, o mișcare care ar pune capăt unei interdicții globale în vigoare după dispariția URSS.
Luna trecută, ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a declarat că poligonul de testare nucleară de pe arhipelagul arctic Novaia Zemlia este pregătit să reia testele dacă Statele Unite fac acest lucru.
Noi arme potențiale
În 2018, Putin a dezvăluit o serie de arme noi, susținând că acestea ar face inutilă orice posibilă apărare antirachetă a SUA.
Printre acestea se numără vehiculul de planare hipersonic Avangard, capabil să zboare de 27 de ori mai repede decât viteza sunetului și să efectueze manevre precise pentru a evita scutul antirachetă al inamicului. Primele astfel de unități au intrat deja în serviciu.
Putin a menționat, de asemenea, drona subacvatică Poseidon, înarmată nuclear și cu propulsie nucleară, proiectată să explodeze în apropierea coastelor și să provoace un tsunami radioactiv. La începutul acestui an, el a declarat că testele Poseidon sunt aproape de finalizare, fără a oferi detalii.
De asemenea, este în curs de dezvoltare o rachetă de croazieră cu propulsie atomică, un concept care datează din Războiul Rece. Dar racheta, numită Burevestnik sau Petrel, a stârnit scepticism în rândul experților, care invocă obstacole tehnologice și preocupări legate de siguranța radiațiilor. În timpul testelor din 2019, o explozie la un poligon naval din Marea Albă în care ar fi fost implicată racheta Burevestnik a ucis cinci ingineri și doi militari și a provocat o scurtă creștere a radiațiilor.
Putin a declarat în acest an că dezvoltarea sa se află în etapele finale, iar armata ar fi construit o bază pentru rachete în regiunea Vologda din nord-vestul Rusiei, notează The Associated Press .
Se încarcă comentariile...
