Reîncepe cursa înarmării nucleare. Rusia şi SUA îşi modernizează arsenalul nuclear
0
Întreg arsenalul nuclear al Rusiei va fi modernizat până în 2020 ca parte a unei campanii masive de reînarmare. Nici SUA nu se lasă mai prejos. Administraţia Obama s-a angajat într-un proces extins de reconstrucţie a capacitătilor atomice.
Până în anul 2020, Rusia îşi va reînnoi în totalitate armamentul forţelor strategice nucleare, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin, care coordonează complexul industriei militare a ţării. Programul de reînzestrare a armatei, adoptat în cadrul reformei militare ruseşti, are loc într-un ritm accelerat.
După cum a anunţat vicepremierul Dmitri Rogozin, până în 2020 Rusia va înnoi armamentul forţelor nucleare strategice nu în proporţie de 70%, cum se planificase anterior, ci în proporţie de 100%. În plus, se mizează nu atât pe cantitate, ci pe calitatea armelor, care să permită creşterea capacităţii de apărare a ţări pe fundalul reducerii personalului, a vicepremierul rus. Rogozin a făcut aluzie şi la alte reforme militare, „care vor fi ţinute secret, pentru a surprinde inamicul“, notează Itar-Tass.
Statul rus a alocat pentru reînzestrarea armatei sume mari de bani. Doar în 2014, cheltuielile Ministerului Apărării sunt de 2,3 mii de miliarde de ruble (60 miliarde de dolari). Din aceşti bani, o mare parte va fi alocată pentru reînnoirea scutului nuclear al Rusiei, susţine analistul military rus Viktor Litovkin.
În dotarea armatei vor intra noi submarine strategice din clasa Iuri Dolgoruki şi opt crucişătoare. Fiecare din ele vor fi dotate cu câte 16 rachete Bulava şi şase focoase nucleare. În total, la ora actuală, Rusia are în dotare 423 de rachete strategice cu 1494 de focoase nucleare pe ele, potrivit lui Litovkin.
Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagră, Aleksandr Vitko, i-a raportat liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care s-a aflat în inspecţie în portul Novorossiisk, că armata rusă va desfăşura submarine cu rachete de croazieră cu o rază de acţiune de peste 1.500 de km în acest port ce urmează să fie dezvoltat.
„Odată cu revenirea Crimeii la Federaţia Rusă, relevanţa acestui port nu s-a diminuat în contextul în care NATO îşi creşte în mod constant prezenţa“, i-a raportat amiralul Vitko, comandantului suprem al armatei ruse, indicând că partea rusă planifică crearea unei baze navale la Novorossiisk.
Potrivit acestuia, prin Novorossiisk sunt realizate transporturile militare în Crimeea şi Siria, unde Rusia are un punct de mentenanţă pentru navele militare.
„Submarinele care vor fi desfăşurate aici vor fi echipate cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune“, a subliniat amiralul Vitko, indicând că aici există condiţii ca ele să poată părăsi baza astfel încât să nu fie detectate. Ieşirea lor din baza de la Novorossiisk ar fi mai puţin vizibilă decât în cazul Crimeii, a insistat el.
SUA nu stau pe loc
De şase ani preşedintele american Barack Obama tot a propăvăduit „o lume fără arme nucleare“. Acum, date fiind crizele geopolitice, cu Rusia pe picior de război, China având pretenţii teritoriale şi Pakistanul extinzându-şi arsenalul, administraţia Obama se angajează într-un proces extins de reconstrucţie a capacitătilor atomice, modernizând uzine nucleare majore şi laboratoare, scrie „The New York Times“.
Administraţia Obama a alocat zeci de miliarde de dolari în modernizarea şi reconstrucţia arsenalul nuclear al Americii. Planurile lui Obama vor costa 355 de miliarde dolari în următorul deceniu; alte studii avansează suma de 1000 de miliarde dolari în trei decenii. Pe lista de „achiziţii“ figurează 12 submarine noi, rachete, 100 de noi bombardiere, 400 de rachete sol-aer.
Rusia şi SUA deţin împreună 93% din arsenalul nuclear al lumii
Rusia şi SUA deţin împreună peste 93% din întregul arsenal nuclear al lumii”, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (Sipri).
Potrivit Sipri, numărul armelor nucleare din lume continuă să scadă, dar într-un ritm mai lent faţă de anii anteriori. Numărul focoaselor nucleare din lume se ridica la 16.300 în 2014, faţă de 17.270 în 2013, în timp ce în 2011 existau 20.530, faţă de 22.600 cu un an înainte.
“Reducerea este legată mai ales de Rusia ş Statele Unite, care deţn îpreună î continuare, peste 93% din înregul arsenal nuclear”, afirmă grupul, care avertizează că scăderea nu este sinonimă cu un angajament real al puterilor nucleare de a-şi reduce arsenalele. Statele Unite şi Rusia deţineau 7.300 şi, respectiv, 8.000 de focoase nucleare la începutul anului, potrivit Institutului.
În contextul în care principalele puteri nucleare continuă să-şi reducă arsenalul, alte ţări, ca Marea Britanie şi Franţa, au rămas la acelaşi nivel, cu 225 şi, respectiv, 300 de focoase nucleare.
Raportul este completat de China, cu 250 de focoase nucleare în 2014, India (90-110 focoase nucleare), Pakistan (100-120), Israel (80) şi Coreea de Nord (6-8). „China, India şi Pakistanul sunt singurele puteri nucleare care şi-au sporit arsenalele, în timp ce Israelul pare să aştepte să vadă evoluţiile din Iran”, a apreciat Institutul de cercetare. Coreea de Nord figurează pe lista cu 6 până la 8 focoase nucleare.