Războiul este despre mai mult decât Ucraina, argumentează experți în Rusia. Ce ar trebui să facă Occidentul

Finalul războiului din Ucraina va decide asupra siguranței regiunii mai largi, avertizează experții Angela Stent și Fiona Hill, relatează Insider. Apetitul lui Putin pentru „expansiune nu se va opri la granița ucraineană” dacă el câștigă războiul, au scris experții într-un editorial publicat de revista „Foreign Affairs”. Țările vecine, între care Polonia și Finlanda, pot fi amenințate dacă Moscova are câștig de cauză.

Occidentul ar trebui să trimita un mesaj clar Rusiei, spun experții FOTO SHUTTERSTOCK

Deși invazia sa s-a confruntat cu dificultăți majore, totuși Putin nutrește convingerea că armata sa poate ieși victorioasă.

„Chiar și acum, după un an de carnagiu, Putin continuă să creadă că poate învinge”, scriu experții Angela Stent - fost ofițer pentru Rusia și Eurasia la Consiliul Național de Informații (2004 - 2006)- și Fiona Hill, expert de top în Rusia în cadrul Consiliului Național de Securitate în timpul administrației Trump.

"Statele baltice, Finlanda, Polonia și multe alte țări care au făcut cândva parte din imperiul Rusiei ar putea fi în pericol de atac sau de subversiune. Altele ar putea vedea provocări la adresa suveranității lor în viitor", au scris analistele avertizând că Rusia nu se va opri la Ucraina dacă are câștig de cauză.

"Războiul este mai mult decât despre Ucraina. Kievul luptă, de asemenea, pentru a proteja alte țări”, au subliniat Stent și Hill.

Putin a făcut adesea trimitere la trecutul imperial al Rusiei atunci când a încercat să ofere justificări pentru războiul din Ucraina, comparându-se la un moment dat cu Petru cel Mare.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de împlinirea unui an, Hill și Stent au argumentat că Occidentul trebuie să facă un efort mai concertat pentru a-i transmite lui Putin că relația sa cu Europa „va fi în curând ireparabilă” și să intensifice eforturile diplomatice internaționale pentru a-l descuraja pe liderul rus să întreprindă acțiuni de escaladare - cum ar fi utilizarea armelor nucleare sau un nou atac asupra Kievului.

„Lumea nu-l poate stăpâni întotdeauna pe Putin, dar comunicarea clară și niște măsuri diplomatice mai puternice ar putea contribui la a-l împinge să își reducă din agresivitate și, în cele din urmă, să accepte negocieri", au îndemnat Hill și Stent.

Obiectivele Rusiei, neclare

„Putin și-a schimbat de mai multe ori narațiunea cu privire la război pentru a-și ține adversarii în suspans cu privire la cât de departe ar putea merge. El și alți oficiali ruși, inclusiv purtătorul său de cuvânt și ministrul său de externe, au declarat în mod deschis că invazia Ucrainei este un război imperial și că granițele Rusiei se extind din nou. Au afirmat că cele patru teritorii ucrainene anexate sunt ale Rusiei «pentru totdeauna», ca ulterior să sugereze că unele granițe ar putea fi negociate cu Ucraina. Potrivit relatărilor din presă, ei au făcut presiuni pentru cucerirea completă a Donețkului și Luhanskului până în martie, dar au indicat, totodată, că un nou asalt asupra Kievului ar putea fi în pregătire. În acest stadiu al conflictului, obiectivele reale de război ale Rusiei rămân neclare”.

Putin este încrezător că poate restabili relațiile cu Europa

„Putin rămâne încrezător că poate restabili în cele din urmă relația de dinainte de război cu Europa și că Rusia poate și va face parte din nou din structurile economice, energetice, politice și de securitate ale Europei, dacă va rezista suficient de mult timp (așa cum a făcut Bashar al-Assad în Orientul Mijlociu, rămânând la putere în Siria).

Acesta este motivul pentru care Rusia este aparent reținută în anumite domenii politice. De pildă, are interese în a colabora cu Norvegia și cu alte țări arctice în arhipelagul norvegian Svalbard și în Marea Barents, unde Moscova a avut grijă să respecte acordurile internaționale și tratatele bilaterale. Rusia nu dorește ca aventura sa nefericită din Ucraina să se implice și să îi strice întreaga politică externă”.

Rusia lucrează la întărirea relațiile cu alte țări

„Rusia continuă să construiască relații cu țări din Africa, Asia, America Latină și Orientul Mijlociu. China, împreună cu India și alte state-cheie din Sudul Global, s-au abținut de la voturile în favoarea Ucrainei la ONU, chiar dacă liderii lor și-au exprimat ocazional consternarea și nemulțumirea față de comportamentul Moscovei. Comerțul dintre Rusia și aceste țări a crescut - în unele cazuri, destul de dramatic - de la începutul conflictului. În mod similar, 87 de țări oferă cetățenilor ruși drept de intrare fără viză, inclusiv Argentina, Egipt, Israel, Mexic, Thailanda, Turcia și Venezuela”.

Linii roșii

„Factorii de decizie politică americani și europeni vorbesc frecvent despre riscurile de a trece peste liniile roșii ale Rusiei și de a-l provoca pe Putin, dar Rusia însăși nu numai că a inversat înțelegerea de după Războiul Rece în Europa, dar a trecut și peste liniile roșii ale lumii de după 1945, când a invadat Ucraina și a anexat teritorii, încercând să schimbe cu forța granițele globale. Occidentul nu a reușit să afirme acest lucru în mod clar după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014”.

Occidentul trebuie sa transmită un mesaj clar

„Dezbaterile occidentale privind necesitatea de a slăbi Rusia, importanța răsturnării lui Putin pentru a obține pacea, dacă democrațiile ar trebui să se alinieze împotriva autocrațiilor și dacă alte țări trebuie să aleagă o parte sau alta au încurcat ceea ce ar trebui să fie un mesaj clar: Rusia a încălcat integritatea teritorială a unui stat independent care a fost recunoscut de întreaga comunitate internațională, inclusiv de Moscova, timp de peste 30 de ani.”

Războiul este despre mai mult decât Ucraina

„Kievul luptă, totodată, pentru a proteja alte țări. Într-adevăr, pentru state precum Finlanda, care a fost atacată de Uniunea Sovietică în 1939, după ce și-a asigurat independența față de imperiul rus cu 20 de ani mai devreme, această invazie pare a fi o reluare a istoriei. (În așa-numitul Război de iarnă din 1939-40, Finlanda a luptat împotriva sovieticilor fără sprijin extern și a pierdut nouă procente din teritoriul său).

Ucrainenii și țările care îi sprijină înțeleg că, dacă Rusia ar învinge în acest conflict sângeros, apetitul lui Putin pentru expansiune nu s-ar opri la granița ucraineană. Statele baltice, Finlanda, Polonia și multe alte țări care au făcut cândva parte din imperiul Rusiei ar putea fi în pericol de atac sau de subversiune. Altele ar putea vedea provocări la adresa suveranității lor în viitor.

Guvernele occidentale trebuie să rafineze această narațiune pentru a o contracara pe cea a Kremlinului. Trebuie să se concentreze pe consolidarea rezistenței Europei și a NATO, alături de cea a Ucrainei, pentru a limita puterea coercitivă a lui Putin. Trebuie să intensifice eforturile diplomatice internaționale ale Occidentului, inclusiv la ONU, pentru a-l descuraja pe Putin să întreprindă acțiuni specifice, cum ar fi utilizarea armelor nucleare, atacuri asupra convoaielor către Ucraina, continuarea escaladării pe câmpul de luptă pentru a cuceri mai multe teritorii sau un nou atac asupra Kievului.

Occidentul trebuie să clarifice faptul că relațiile Rusiei cu Europa vor fi în curând ireparabile. Nu va mai exista o revenire la relațiile anterioare dacă Putin merge mai departe. Lumea nu-l poate stăpâni de fiecare dată pe Putin, dar comunicarea clară și niște măsuri diplomatice mai puternice pot fi utile să-l impulsioneze să își reducă din agresivitate și, în cele din urmă, să accepte negocieri”.