Patrule paralele: cum au ajuns grupările naționaliste să înlocuiască poliția pe străzile Rusiei
0Pe fondul unui deficit grav de personal în structurile de ordine publică, grupuri de patrulare naționalistă preiau controlul în tot mai multe orașe rusești, scrie The Wall Street Journal.
În lipsa unui număr suficient de polițiști — mulți dintre ei transferați sau recrutați pentru frontul din Ucraina, unde salariile sunt considerabil mai mari — autoritățile locale din Rusia apelează tacit la soluții alternative. În acest vid de putere și autoritate, grupări radicale de inspirație naționalistă, precum Russkaia Obșcina (Comunitatea Rusă), se afirmă ca forțe de ordine „neoficiale”, dar active.
Potrivit estimărilor Ministerului rus de Interne, peste 33.000 de angajați au părăsit structurile poliției într-un singur an, în timp ce deficitul de personal este evaluat la peste 172.000 de posturi neocupate. În orașe precum Novosibirsk, aproximativ 40% din pozițiile de patrulare sunt vacante.
Ordinea impusă de civili înarmați
În acest context, Russkaia Obșcina susține că are peste 150 de filiale în întreaga federație, acoperind toate cele 11 fuse orare ale țării. Gruparea se promovează intens pe platforme locale precum VKontakte și Telegram, ba chiar pune la dispoziție o aplicație mobilă cu „buton de panică” pentru cetățeni.
Dar activitatea grupului depășește cu mult atribuțiile de patrulare civică. Conform relatărilor de pe rețelele sociale, membrii au desfășurat razii în apartamentele migranților, au întrerupt evenimente LGBTQ private și au condus persoane, fără mandat legal, la centrele de recrutare militară. Unii membri au fost filmați purtând bastoane și îmbrăcăminte paramilitară, în timp ce rețin oameni suspectați de „comportamente deviante” sau încălcări minore ale legii.
„Știm că poliția duce lipsă de oameni și suntem gata să ajutăm”, a declarat într-un video Andrei Tkaciuk, politician local din Siberia și fondator al organizației. Același Tkaciuk este cunoscut pentru limbajul său agresiv și declarațiile discriminatorii la adresa minorităților, în special a comunității musulmane.
Legături cu puterea și sprijin instituțional tacit
Oficial, autoritățile centrale nu recunosc implicarea directă a acestor grupuri în menținerea ordinii publice. Cu toate acestea, Russkaia Obșcina a primit sprijin public din partea șefului Comitetului de Investigații din Rusia, ceea ce a alimentat speculațiile că gruparea acționează cu aprobarea tacită a autorităților.
În Extremul Orient rus, guvernatorul regiunii Primorski, Oleg Kojeamako, a înființat un grup paramilitar de voluntari denumit Tigrul, compus din veterani ai Brigăzii 155 de infanterie navală. În orașul industrial Tiumen, foști combatanți din Ucraina patrulează acum străzile sub egida grupului Drujina Rusă, cu susținerea controversatului oligarh ortodox Konstantin Malofeev.
În Crimeea ocupată, membrii Russkaia Obșcina au efectuat un raid într-un club de noapte, controlând actele celor prezenți. Deși nu au constatat încălcări ale legii, 14 persoane au fost trimise la centrele de recrutare militară.
Un echilibru instabil
Politica Kremlinului s-a folosit adesea de naționalism pentru mobilizarea societății, în special în contextul războiului din Ucraina. Totuși, în fața unei populații etnic diverse — Rusia are aproape 200 de minorități oficial recunoscute — liderii de la Moscova au evitat până acum să încurajeze naționalismul violent de tip etnic, conștienți de pericolele radicalizării.
Însă proliferarea acestor grupuri poate submina tocmai această strategie. Prezența veterani de război, antrenați pentru luptă și adesea traumatizați, în structuri informale de ordine, riscă să deterioreze coeziunea socială și să încurajeze abuzurile.
„Este un fenomen periculos pentru statul rus, întrucât înseamnă cedarea monopolului asupra forței legitime,” avertizează Vera Alperovici, specialistă în drepturile omului de la organizația SOVA, care monitorizează extremismul în Rusia. „Practic, autoritățile împuternicesc structuri ideologice să decidă cine merită protecție și cine merită pedeapsă.”
Gruparea „Omul Nordic”, o altă organizație cu profil radical, fondată de un rapper rus și activă în zeci de regiuni, participă la razii comune împotriva migranților, dar și la intimidarea comunităților LGBTQ. În Krasnoyarsk, o astfel de campanie a dus la închiderea unui club.
În orașul Kamensk-Uralski, Russkaia Obșcina a postat imagini de la o petrecere privată în care bărbați purtau machiaj, publicând fotografii cu fețele participanților pe rețelele sociale, alături de mesaje discriminatorii.
Derapaje justificate prin lipsă de resurse
„Instituțiile care ar trebui să apere drepturile cetățenilor nu pot deveni instrumente ideologice,” subliniază Valeri Vetoșkina, avocat în cadrul ONG-ului OVD-Info, specializat în monitorizarea abuzurilor poliției. „Ceea ce vedem acum este rezultatul direct al eșecului de a menține un corp de poliție funcțional și echidistant.”
Pe măsură ce Rusia continuă mobilizarea militară, iar războiul se prelungește, vidul de autoritate internă este tot mai vizibil. Rămâne de văzut dacă Moscova va alege să reglementeze acest fenomen sau va continua să-l tolereze — cu toate riscurile pe care le implică.
Se încarcă comentariile...
