Pantoful lui Nikita Hruşciov şi actul prin care Crimeea este transferată Ucrainei, expuse la Moscova
0
Peste 700 de documente şi obiecte, dintre care unele dezvăluite public pentru prima dată, sunt expuse la Moscova într-o mare retrospectivă consacrată lui Nikita Hruşciov, între care actul de donare a Crimeei către Ucraina sau pantoful cu care liderul sovietic ar fi aruncat într-o masă la ONU.
Aflat la conducerea URSS din 1953 şi până în 1964, Hruşciov ( (1894-1971) a fost artizanul procesului de destalinizare şi dezgheţ din anii '50-'60 în Uniunea Sovietică.
Expoziţia cuprinde decrete oficiale, obiecte personale ale celui care a preluat puterea după moartea lui Stalin în 1953, precum şi mesaje criptate ale KGB, relatează AFP. Unele documente întocmite în plin Război Rece au o rezonanţă particulară în lumina crizei diplomatice actuale, cea mai gravă dintre Rusia şi Statele Unite de la destrămarea URSS, generată de conflictul din Ucraina.
Expoziţia prezintă în special decretul original semnat la 25 ianuarie 1954 de Nikita Hruşciov, originar din Ucraina, care validează "transferarea regiunii Crimeea" a Rusiei sovietice către Ucraina sovietică.
Şi mai interesant, unul dintre documentele semnate la 5 februarie 1954 de Mihai Tarasov, unul dintre oficialii sovietici cu cel mai înalt rang, justifică donarea peninsulei prin "unitatea economiei, proximitatea geografică şi legăturile economie şi culturale" între Crimeea şi Ucraina, altfel spus acelaşi raţionament inversat 60 de ani mai târziu, pentru a justifica revenirea ei sub controlul Rusiei.
Potrivit lui Andrei Sorokin, comisarul expoziţiei organizate la împlinirea a 120 de ani de la naşterea liderului sovietic, scopul este să se pună capăt "miturilor".
Personaj controversat, Hruşciov este înainte de toate cunoscut pentru că a denunţat, într-un raport al celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist cultul personalităţii de care se bucura Stalin. Schiţa acestui discurs este expusă pentru prima dată.
Alte documente dezvăluie o realitate mai puţin cunoscută în Rusia: rolul său în Marea Teroare a anilor '30.
Comisarul expoziţiei, care este şi directorul departamentului socio-politic al arhivelor statului, a ales ordine de execuţie a "inamicilor poporului" în regiunea Moscova, semnate la sfârşitul anilor '30 de Hruşciov.
Una dintre cele mai celebre apariţii ale lui Hruşciov în Occident creează încă dezbateri pentru directorul Arhivelor ruse: pantoful cu care Hruşciov a lovit o masă la ONU la 12 octombrie 1960.
"Nu există dovezi privind acest incident", insistă Sorokin, apreciind că "toate fotografiile care îl prezintă pe Hruşciov cu pantoful în mână sunt trucate".
Potrivit lui, liderul sovietic, enervat de un discurs, "şi-a scos pantoful şi l-a agitat în aer în semn de dezaprobare" dar nu l-a folosit pentru a lovi masa.
Dacă nu există nicio fotografie cu pantoful care loveşte masa, există fotografii, în special ale AFP, care îl arată pe Hruşciov aşezat la locul lui, iar unul dintre pantofi pe masă. În perioada respectivă, AFP şi alte mass-media au relatat incidentul cu exactitate: "şi-a scos pantoful drept, un pantof galben bine lustruit, l-a ridicat deasupra capului (...) apoi l-a folosit pentru a lovi cu toată forţa masa".
Expoziţia revine pentru prima dată asupra celei mai grave crize între Washington şi Moscova: criza din Cuba din 1962, când mobilizarea unor rachete nucleare sovietice în apropierea Statelor Unite va aduce cele două superputeri în pragul războiului nuclear.
Un mesaj criptat al unui agent secret cu sediul la Washington şi transmis lui Hruşciov descrie climatul de "isterie militară" din Statele Unite în timpul acestei crize.
"Casa Albă, Pentagonul, Departamentul de Stat şi CIA lucrează zi şi noapte", potrivit notei datând din 27 octombrie. "Ei elaborează planuri de evacuare de urgenţă a preşedintelui (Kennedy), a administraţiei şi principalelor departamente în locuri secrete la 300 de mile de Washington în cazul declanşării războiului".
Această criză, care s-a soldat în cele din urmă cu retragerea rachetelor din Cuba, va conduce la o nouă perioadă de Război Rece: destinderea. Primul simbol al acestei perioade este expus, de asemenea. Acesta este faimosul telefon roşu.
Prima versiune a aparatului nu este nici un telefon şi nu este nici roşu. Este un telescriptor de culoarea lemnului deschis care le permitea lui Kennedy şi Hruşciov să comunice prin mesaje scrise şi codate.
Expoziţia de la Moscova nu se mulţumeşte doar cu prezentarea lui Hruşciov drept un reformator şi părinte ale "dezgheţului". Documentele care anunţă reabilitarea victimelor epurărilor staliniste sunt expuse alături de cele care descriu pedeapsa cu moartea pentru traficanţii de valută sau hoţii de bunuri de la stat.
O altă vitrină evocă manifestaţia muncitorilor din iunie 1962 de la Novocerkassk (sud), înnăbuşită sângeros, în timp ce manifestanţii protestau faţă de sărăcia din ţară.
"Bine făcut", conchide rece un raport al KGB cu bilanţul de 31 de morţi.
Se încarcă comentariile...
