Moartea suspectă a ministrului Transportului din Rusia, fisura care zguduie sistemul de putere de la Kremlin
0Moartea neașteptată a ministrului rus al Transporturilor, Roman Starovoit, descoperit pe 7 iulie într-o parcare din districtul Odințovo, la periferia Moscovei, pare să se înscrie în lunga listă de episoade tragice care macină elitele politice ale Federației Ruse. Ancheta oficială indică o sinucidere prin împușcare. Însă, ca întotdeauna în astfel de cazuri, versiunea oficială e doar una dintre variantele posibile.
Cu doar câteva ore înainte de a fi găsit mort, Starovoit fusese demis prin decret prezidențial. Surse apropiate anchetei sugerează că urma să fie inculpat într-un dosar de deturnare de fonduri de proporții – aproximativ 4 miliarde de ruble, alocate pentru construirea unor structuri defensive în regiunea Kursk. Scandalul izbucnise în urma pătrunderii relativ facile a armatei ucrainene în regiune, în vara lui 2024, eveniment care a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența (și realitatea) investițiilor în infrastructura de apărare.
Mai multe arestări au urmat deja: șeful Corporației pentru Dezvoltare Regională a Kurskului, Vladimir Lukin, dar și Aleksei Smirnov – fost adjunct și, pentru scurt timp, succesor al lui Starovoit în funcția de guvernator. Anchete similare au fost deschise și în regiunile vecine, Belgorod și Briansk, sugerând că sistemul nu a fost doar ineficient, ci și profund corupt. Dar guvernatorii din aceste regiuni au rămas, pentru moment, în funcție – poate pentru că ofensiva ucraineană nu le-a expus la fel de brutal vulnerabilitățile.
Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor”
Până de curând, Roman Starovoit era privit ca un exemplu reușit al „Școlii Guvernatorilor” – un program de formare a noii generații de funcționari regionali loiali Kremlinului. Ajuns ministru al Transporturilor în 2024, părea dovada vie că un carierist disciplinat poate fi avansat la nivel federal. Însă această ascensiune n-ar fi fost posibilă fără sprijinul unuia dintre cei mai influenți oligarhi din anturajul lui Vladimir Putin – Arkadi Rotenberg, beneficiarul preferat al contractelor de infrastructură rutieră. Iar în trecut, Starovoit nu ezita să se fotografieze cu membrii grupării Wagner și cu însuși Evgheni Prigojin – un gest care părea inspirat înainte de rebeliunea și moartea bruscă a acestuia, scrie Moscow Times.
Chiar și după promovarea la centru, Starovoit a rămas, în fapt, principalul coordonator al regiunii Kursk, lăsându-l în frunte doar formal pe Smirnov, un protejat al cercului din jurul primarului Moscovei, Serghei Sobianin. Modelul părea unul experimental: o formă de guvernare indirectă prin rețele informale de influență. Nu a durat mult. Odată ce structurile defensive s-au dovedit o farsă costisitoare, iar locuitorii au început să se plângă de lipsa adăposturilor și a compensațiilor, echilibrul s-a rupt. Smirnov a fost demis în aprilie și arestat.
În logica sistemului rus de până acum, funcționarii de nivel înalt erau, în general, protejați împotriva anchetelor penale. Excepția notabilă: Aleksei Uliukaev, fost ministru adjunct al Economiei, închis în 2017 în urma unei operațiuni atribuite influentului șef al Rosneft, Igor Secin. Dar Uliukaev era un tehnocrat izolat. Starovoit, în schimb, părea bine conectat.
Ce s-a schimbat
Situația s-a schimbat după inaugurarea celui de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin. A urmat o veritabilă „curățenie” în Ministerul Apărării, unde au fost demiși și arestați mai mulți adjuncți, culminând cu condamnarea recentă a lui Timur Ivanov la 13 ani de închisoare. Același val a cuprins și administrațiile regionale: miniștri locali, primari, adjuncți – toți vizați de dosare de corupție în 2024 și 2025. Semnul că serviciile de securitate au primit undă verde să scoată la lumină anchete înghețate anterior din rațiuni de „stabilitate internă”.
În acest context, era doar o chestiune de timp până când Starovoit ar fi fost inculpat. Semnalul că „umbra protecției” oferite de Rotenberg începea să pălească a venit în februarie, când un alt protejat al oligarhului, Andrei Nikitin, a fost numit adjunct al lui Starovoit – un ministru „în așteptare”. A urmat dezastrul logistic din preajma Zilei Victoriei, scufundarea unui tanc petrolier în strâmtoarea Kerci și o serie de explozii inexplicabile în porturi maritime – toate sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Încă un cui în sicriul carierei lui Starovoit.
Moartea sa, prezentată drept sinucidere, este plauzibilă. Un om care a simțit că va pierde totul – poziție, influență, libertate – poate ceda. Dar alternativele sunt cel puțin la fel de verosimile.
Imediat după ce trupul neînsuflețit al ministrului a fost găsit, au apărut întrebări. A fost împușcat înainte sau după demitere? De ce a fost găsit într-o parcare și nu acasă? De ce televiziunile Kremlinului au tăcut aproape complet? Și mai ales – de ce a murit, în aceeași zi, și un alt oficial de rang secund din ministerul condus de Starovoit?
Posibile urmări
Politologul pro-Kremlin Serghei Markov a afirmat că ministrul ar fi putut fi ucis pentru a fi împiedicat să depună mărturie împotriva altor oficiali de rang înalt. Alte voci vorbesc de reglări de conturi între clanuri rivale – Rotenbergii și inamicii lor. Nimic confirmat, dar totul posibil într-un sistem în care granița dintre putere și vulnerabilitate devine tot mai instabilă.
Cert este că moartea lui Starovoit – un înalt demnitar în exercițiu – este fără precedent în Rusia post-sovietică. Indiferent de cauză, ea va produce un cutremur tăcut în cercurile puterii. Mai ales dacă se va instala percepția că Putin – garantul stabilității verticale a regimului – nu a putut sau nu a vrut să intervină la timp.
Într-un stat în care controlul absolut este elementul definitoriu al legitimității, orice indiciu că liderul a fost prins pe picior greșit devine un pericol. Iar dacă elitele încep să creadă că regulile jocului nu mai sunt clare, consecințele pot fi imprevizibile – pentru regim, dar mai ales pentru cei care încă mai cred în protecția sa, subliniază Moscow Times.
Se încarcă comentariile...
