Lista de ținte a Rusiei. De ce a fost ucis fostul președinte al parlamentului ucrainean: „Este doar începutul”

Asasinatul în plină zi al fostului președinte al parlamentului ucrainean Andri Parubi, la Liov, este doar cea mai recentă moarte în campania clandestină de asasinate și atentate, pe care o poartă atât Kievul, cât și Moscova, relatează The Guardian, într-o analiză despre metodele folosite în aceste asasinate și listele de posibile ținte ucrainene ale Rusiei.

Foto X

Ucigașul deputatului ucrainean Andri Parubi, în vârstă de la 54 de ani, a fost un bărbat deghizat în livrator, care probabil și-a urmărit victima câteva săptămâni înainte de crimă, împușcând-o de la mică distanță în apropiere de blocul în care locuia aceasta, pe 30 august.

Asasinatul este doar cel mai recent dintr-o serie de asasinate prin diferite metode (execuții prin împușcare, mașini-capcană și explozii ale scuterelor) ce fac parte din războiul din umbră între Rusia și Ucraina, în care sunt implicate  serviciile respective de securitate și complicii locali ai acestora.

O privire asupra trecutului lui Andri Parubi oferă unele indicii despre motivele pentru care a devenit o țintă pentru Rusia.

Parubi a fost unul dintre cei mai cunoscuți politicieni naționaliști ai Ucrainei: a militat pentru independența Ucrainei față de Uniunea Sovietică în adolescență, iar opiniile sale au devenit radicale în anii 1990, când s-a alăturat mediului naționalist ucrainean de extremă dreapta. Ulterior, și-a moderat opiniile, însă a susținut în continuare  convingerea sa că Ucraina trebuie elimine orice influență rusească.

În timpul revoluției Maidan din 2014, Parubi a organizat grupuri de protestatari în „unități de autoapărare” care s-au ciocnit cu poliția antirevoltă. După triumful revoluției, a devenit secretarul consiliului de securitate al Ucrainei, în timp ce țara încerca să meargă într-o nouă direcție, îndepărtându-se de Rusia. Până la izbucnirea războiului la scară largă în 2022, nu mai era în prim-plan, dar era un ales în Parlament.

„A fost un adevărat patriot, o persoană cu o dorință sinceră de a construi o Ucraină mai bună”, a spus Iarema Duh, fosta secretară de presă a deputatului ucis. Deputatul și colegul din in partidul Solidaritatea Europeană Volodimir Ariev, a declarat: „A fost o persoană care a luptat pentru o independență reală față de imperiul rus, imperiul post-sovietic.”

De ce ar fi o țintă pentru Rusia

În viziunea Moscovei, Parubi a fost responsabil pentru moartea a zeci de susținători pro-ruși din Odesa, în mai 2014, după ce confruntările între susținătorii ruși și ucraineni au culminat cu un incendiu în care au murit peste 40 de persoane. Narațiunea Kremlinului prezintă aceste morți drept un masacru brutal și deliberat.

Într-un interviu acordat în 2015 postului de televiziune ucrainean „hromadske”, Parubi dezvăluia că serviciile de informații i-au adus la cunoștință că rușii au pus la cale un complot să-l răpească și să-l aducă în Rusia pentru un proces-spectacol pe tema „loviturii de stat” din piața Maidan și a morților din Odesa. „După aceasta, pentru prima dată în viața mea, mi-am dat acordul pentru o echipă de securitate”, a spus el la acea vreme.

Însă mulți ucraineni au avut o percepție diferită asupra evenimentelor brutale de la Odesa: și anume ca momentul în care forțele pro-ucrainene au ripostat față de sentimentele separatist inspirate de Rusia, împiedicând repetarea la Odesa a scenariului pe care Kremlinul îl pusese la cale în Donbas.

Un discurs al lui Vladimir Putin cu puțin timp înainte de a lansa invazia în Ucraina arată că președintele rus dorea răzbunare pentru acele evenimente: „Criminalii care au comis această atrocitate nu au fost pedepsiți, dar le cunoaștem  numele și vom face tot posibilul să-i pedepsim – să-i găsim și să-i aducem în instanță”, a spus el.

Rusia nu a putut cuceri Odesa, astfel că a apelat la alte metode. 

Parubi figura pe o  „listă a țintelor de ucis”, pe care se aflau cu zeci de nume de ucraineni proeminenți. SBU a obținut-o de la un serviciu de informații partener în săptămânile de după invazia la scară largă, a declarat o sursă din domeniul securității pentru The Guardian.

Șeful de atunci al SBU, Ivan Bakanov, l-a sunat personal pe Parubi pentru a-l avertiza că găsește pe listă, a declarat acestă sursa. Însă dată fiind situația în care se afla Ucraina, încercând să respingă invazia rusească, nu existau suficiente resurse  pentru a furniza pază. Celor de pe listă li s-a spus să fie precauți și să aibă grijă. Unele publicații ucrainene au relatat că Parubi a solicitat ulterior pază personală, dar i s-a refuzat solicitarea.

Un alt asasinat recent pare să fie legat de violențele de la Odesa: în martie, bloggerul Demian Hanul, în vârstă de 31 de ani, activ și în mișcarea anti-rusă din Odesa în 2014, a fost împușcat mortal. Procurorii locali au relatat că suspectul atacului armat este un soldat ucrainean dezertor, care a comis atacul la ordinul unor persoane care pretindeau că lucrează pentru autoritățile ucrainene, dar care, de fapt, lucrau pentru Rusia. Procesul în cazul lui începe în curând.

Rusia pregătește alte asasinate

Deputatul ucrainean Oleksii Honcearenko a declarat pentru The Guardian că a fost avertizat și de serviciile de securitate că și el s-ar aflat pe lista de ținte a Rusiei. În iunie, o instanță rusă l-a condamnat în lipsă la 10 ani de închisoare pentru ceea ce a stabilit a fi vinovăția sa pentru violențele de la Odesa.

Valeri Kondratiuk, fost șef al serviciilor de informații externe și militare ale Ucrainei, a declarat că serviciul de securitate intern FSB al Rusiei coordonează asasinatele: „FSB se ocupă de întocmirea listelor, apoi are loc o coordonare între diferitele lor servicii pentru comiterea crimelor”, a spus el.

Kondratiuk a spus că, având în vedere că Parubiy era cunoscut ca fiind un „dușman personal al Kremlinului”, a fost o greșeală din partea statului să nu-i ofere gărzi de corp și că asasinatul scoate la iveală deficiențe ale aparatului de securitate al Ucrainei.

„Ar trebui să existe trei inele de securitate: în primă fază serviciile de informații străine ar trebui să urmărească amenințările; dacă aceasta eșuează, contrainformațiile ar trebui să urmeze procesul de planificare, iar dacă aceasta eșuează, securitatea sa personală ar trebui să neutralizeze amenințarea. Toate cele trei cercuri au eșuat aici”, a spus el.

Cine comite asasinatele

Serviciile rusești au devenit experte în recrutarea ucrainenilor, uneori recurgând la ideologie, alteori folosind recrutarea sub „steag fals” și dându-se infractori sau autorități ucrainene. Moscova a recrutat chiar și adolescenți ucraineni în roluri de  atentatori sinucigași fără să știe pentru a ataca secții de poliție și alte clădiri oficiale.

Însă atacurile asupra unor ținte specifice sunt adeseaimplică adesea profesiiniști. În ceea ce se crede a fi primul atac reușit asupra unui oficial de securitate ucrainean în afara liniei frontului, colonelul SBU Ivan Voronici a fost împușcat mortal în iulie, într-un complex securizat din centrul Kievului.

Potrivit unor surse, Voronici a fost adjunctul șefului celui de-al cincilea departament al SBU, o unitate secretă înființată după 2014 și care a efectuat operațiuni îndrăznețe în interiorul Ucrainei ocupate. Se pare că acesteia i se pot atribui numeroase atacuri asupra liderilor separatiști instalați de Rusia în Donbas, fapt care explică de ce ar fi fost o țintă prioritară pentru Rusia. Autorii, un cuplu care a călătorit în Ucraina cu pașapoarte azere, au fost uciși ulterior într-un schimb de focuri.

În cazul lui Parubi, până în prezent nu au fost prezentate dovezi directe că Moscova s-ar fi aflat în spatele asasinatului. Ucigașul, arestat două zile mai târziu, s-a dovedit a fi originar din Liov și a susținut că voia să se răzbune pe autoritățile ucrainene și să fie transferat în Rusia pentru a-și căuta fiul dispărut. Multe aspecte ale poveștii sale par totuși nelalocul lor. Prietenii și colegii lui Parubi sunt convinși că pista va duce în cele din urmă la Rusia.

„Cine l-a ucis? Din prima secundă, nu am avut niciun dubiu. Rușii, Putin și a cincea coloană din țara noastră”, a spus fostul președinte Petro Poroșenko.

Este neândoielnic că atât Moscova, cât și Kievul consideră acum asasinatele ca o parte esențială a efortului lor de război, deși niciuna nu își asumă responsabilitatea publică.

Cu doar câteva zile înainte de uciderea deputatului ucrainean, o explozie într-un centru comercial din apropierea Lubianka, sediul FSB din Moscova, a ucis o persoană și a rănit mai multe, inclusiv un bărbat identificat de agențiile de presă rusești drept un ofițer FSB de rang înalt. O sursă de la Kiev a declarat că bărbatul făcea parte din al cincilea serviciu al FSB, responsabil pentru semănarea discordiei în Ucraina.

Acesta a fost doar cel mai recent atac dintr-o serie întreagă de asasinate în Rusia, inclusiv un general  aruncat în aer în fața blocului său de un scuter cu explozibili și o mașină-capcană destinată ideologului naționalist radical Alexander Dughin, care a ucis-o însă pe fiica sa, Daria.

În privat, mulți spun că această parte din umbră a războiului va continue chiar și atunci când armele vor amunți pe front. „Gândiți-vă câți oameni sunt ținte pentru răzbunare, câtă furie și resentimente există”, a spus o sursă din domeniul securității de la Kiev. „Chiar dacă vom avea un armistițiu și un acord, aceste crime vor continua ani după aceea. Acesta este doar începutul.”