La Moscova au început să apară afişe în care regizorul Ingmar Bergman şi fondatorul Ikea sunt numiţi „nazişti”

Ambasada Suediei la Moscova FOTO SHUTTERSTOCK

Reuters a observat că la Moscova au început să apară afişe ce susţineau că personalităţi suedeze din secolul al XX-lea ar fi „naziste”, un semn al deteriorării relaţiilor între Rusia şi Suedia, în măsura în care această ţară ia în considerare să se alăture NATO.

În faţa ambasadei Suediei, două afişe lipite la o staţie de autobuz îi înfăţişează pe regele suedez Gustav al V-lea, pe scriitorul Astrid Lindgren, regizorul Ingmar Bergman, dar şi pe fondatorul Ikea: în dreptul lor apare mesajul: „Noi suntem împotriva nazismului, nu şi ei”.

Reuters a descoperit şi un al treilea afiş în care apar alte personalităţi suedeze celebre - toate decedate - în zona unei artere principale din Moscova.

Întrebat despre acestea, biroul de presă al Ministerului suedez de Externe a transmis într-un comunicat: „Suedia nu are nicio intenţie de a se implica într-o polemică publică cu organizaţia rusească ‘Victoria noastră’, despre care se spune că ar fi în spatele lor. În Rusia, acuzaţiile de nazism au fost în mod repetat folosite contra ţărilor şi persoanelor care au adus critici justificate acţiunilor Rusiei”.

Trei navetişti care aşteptau în staţia de autobuz din faţa ambasadei au declarat pentru Reuters că sunt în favoarea afişelor anti-suedeze.

„Cred că afişele sunt oportune în lumina evenimentelor recente”, a spus Alexandra, în vârstă de 47 de ani. „Dacă europenii consideră că fac parte din ţări democratice, atunci cred că este  cât se poate de democratic să exprimi un punct de vedere alternativ şi să le prezinţi oamenilor o altă opinie”.

Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi invazia de către aceasta a Ucrainei pe 24 februarie au determinat Suedia şi Finlanda vecină să-şi regândească politicile de securitate, aderarea lor la NATO fiind din ce în ce mai probabilă.

Ministrul suedez al apărării a declarat luna trecută că începerea demersurilor pentru aderarea la NATO ar putea declanşa o serie de reacţii din partea Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice şi măsuri hibride, cum ar fi campanii de propagandă.

Moscova spune că campania sa militară din Ucraina este menită să demilitarizeze şi să „denazifice” ţara, explicaţie pe care Kievul şi Occidentul au respins-o ca pe un pretext nefondat pentru declanşarea unui război de agresiune neprovocat împotriva unui stat democratic şi suveran.