Influenţa Pussy Riot în Rusia: o societate dezbinată şi scăderea popularităţii lui Putin

Susţinătorii trupei punk Pussy Riot sunt acuzaţi că ar fi trădători şi satanişti porniţi să distrugă Rusia. Inamicii lor, fanaticii religioşi, sunt catalogaţi drept extremişti în slujba politicienilor corupţi.

Dezbaterea privind condamnarea la închisoare a trei dintre membrele grupului pentru că au dansat într-o biserică ortodoxă rusă a adâncit prăpastia din societate, la un nivel rar întâlnit de când s-a prăbuşit Uniunea Sovietică în 1991, scrie Reuters.

Dezamăgirea faţă de preşedintele rus Vladimir Putin este un sentiment împărtăşit de toţi oamenii.

Putin nu va fi dat jos, dar statisticile recente arată că i-a scăzut popularitatea cu 12 procente de când s-a întors la conducerea ţării în mai.

Fostul spion KGB, al cărui şarm a învăluit odată majoritatea, dă semne de îngrijorare.

Ivan Ostrakovsky, liderul unui grup religios numit „Svyataya Rus“(Sfânta Rusie), a început să organizeze patrule noaptea în Moscova pentru că se teme că statul nu poate proteja proprietatea ruşilor ortodocşi şi valorile sale.

„Putin este un om obişnuit care ţine în braţe cârma preşedinţiei. Nu există democraţie în ţara noastră, doar satanism. Când Putin a venit prima oară la putere, aveam multe speranţe. Credeam că o să ridice ţara. Dar în 2008 mi-am dat seama că n-o să se întâmple. Poate existau şi elemente pozitive, dar puţine.Treburile în ţară mergeau din nou foarte, foarte prost“, a declarat Ivan pentru Reuters.

Ostrakovsky, un veteran de 37 de ani, reprezintă o comunitate care a fost pentru mult timp coloana vertebrală a lui Putin: comunitatea conservatoare, tradiţională şi religioasă.

Nu este singurul dezamăgit de Putin. Potrivit sondajelor mai mulţi au fost ruşii care s-au opus protestului Pussy Riot decât cei care l-au susţinut, dar nu a existat un val de sprijin pentru decizia lui  Putin de a continua procesul împotriva celor de la Pussy Riot.

Tensiunea socială creşte

„Susţinerea  lui Putin începe să scadă şi numărul oamenilor dezamăgiţi creşte“, comentează Lev Gudkov, conducătorul grupului de sondaje Levada, care a spus luna trecută că 48% din ruşi au o părere pozitivă despre Putin, în comparaţie cu 60% în luna mai.

El a mai spus că diviziunile nu sunt noi în societatea rusă. Poziţia lui Putin ar fi fost în siguranţă dacă Rusia nu ar fi suferit o nouă criză economică şi dacă opoziţia ar fi rămas dispersată.

Cu toate acestea, tensiunile sociale sunt mai evidente acum decât erau în urmă cu un an, înainte de anunţul lui Putin din data de 24 septembrie că se întoarce la preşedinţie, după patru ani în care a fost premier.

Acest anunţ a detronat simbolul democraţiei pentru mulţi ruşi, făcând din Pussy Riot un grup radical de protest. De la anunţ, tensiunile sociale au fost în creştere şi cazul Pussy Riot a contribuit la această creştere.

La scurt timp după ce procesul Pussy Riot s-a terminat, grupul „Libertatea Oamenilor“ şi-a asumat responsabilitatea pentru pângărirea a patru cruci de lemn acţiunea fiind ca un protest împotriva sentinţei de doi ani dată membrelor grupului pe 17 august.

Într-un incident, apărut şi pe YouTube, activiştii ortodocşi au agresat un tânăr în staţia de metrou pentru că purta un tricou cu trupa Pussy Riot. Alţii au prădat în timpul nopţii Muzeul de Artă Erotică din capitală şi pe directorul acestuia, care susţine trupa şi a acuzat agresorii de violenţă extremistă.

O interpretare a unei piese despre procesul Pussy Riot, la care au participat susţinători ai trupei şi avocaţii ei, a fost întreruptă în Moscova de un grup care striga „Căiţi-vă!“, potrivit martorilor.

Când cuvintele „Pussy Riot“ au fost scrise cu sângele victimelor unei crime duble, luna trecută, în centrul oraşului Kazan televiziunea de stat a lansat zvonuri potrivit cărora criminalul a fost inspirat de acţiunile trupei. Ziarele simpatizante ale lui Putin au publicat articole aprinse.

Guvernul Putin pus în pericol

Gudkov spune că Putin încă are susţinere în provincii, dar oraşele mari precum Moscova şi Sankt Petersburg s-au întors împotriva lui de când zvonurile privind fraudarea alegerilor parlamentare din decembrie a atras mii de oameni la proteste.

Tensiunile etnice şi religioase macină partea de sud a Rusiei, unde o revoltă islamică continuă în ciuda celui de-al doilea război din Cecenia, iscat de Putin când a fost prim-ministru în 1999.

Conducătorul în vârstă de 59 de ani al Kremlinului şi-a arătat îngrijorarea printr-o serie de discursuri patriotice prin care făcea referire la unitate, la toleranţă religioasă şi transmitea avertizări împotriva naţionalismului.

Chiar dacă a câştigat cu două treimi din voturi pe 4 martie la alegerile prezidenţiale, starea de spirit a Rusiei s-a schimbat de la primul mandat al lui Putin.

„În primul mandat, Putin avea o politică ce a fost îmbrăţişată de aproape toată societatea, creând un stat puternic. I-ar plăcea lui Putin să pună stăpânire pe agenda socială, dar cum poate să facă asta când societatea e împărţită în două tabere? Putin are de-a face cu o problemă gravă, împărţirea în tabere este o problemă destul de serioasă“, comentează Sergei Markov, fost deputat în partidul lui Putin, Rusia Unită.

Şeful Kremlinului a deschis cutia Pandorei odată cu procesul Pussy Riot.

Gleb Parlovsky, fost expert în Relaţii Publice al Kremlinului, spune că Putin a sperat că procesul va întări legăturile cu Biserica Ortodoxă, dar ar putea rezulta în pierderea controlului asupra febrei religioase şi naţionalismului.

Avertizări puternice

Asemenea previziuni ar putea suna exagerate, dar în ultimele două săptămâni Putin a lansat avertizări puternice cu privire la diviziunea societăţii ruse.

„Nu vom permite nimănui să destrame ţara exploatând diferenţele etnice şi religioase“, a comentat Putin după o vizită în centrul Kazanului, după ce un membru musulman al clerului a fost omorât într-un atac luna trecută.

Aceasta a fost o referire la riscul răspândirii unei revolţi islamice din nordul Caucazului de Nord la alte zone principale islamice în apropiere de Moscova precum Tatarstan.

Toate acţiunile sale vor fi reprezentate în statisticile care arată că încrederea în el scade după cei 12 ani în care a fost preşedinte sau prim-ministru. Cu toate acestea, el nu are nicio idee măreaţă ca să unească oamenii.

Publicaţia rusă „Nezavisimaya Gazeta“, care este mult mai critică la adresa lui Putin decât celelalte cotidiene,  a scris că mesajul societăţii este că ţara are nevoie de un nou lider ,nu de Putin sau de Medvedev, la finele mandatului preşedintelui în 2018.

„Avem nevoie de o altă persoană. Nu există o alternativă la Putin“, scria publicaţia.