Ce improvizaţii au făcut ruşii pe tancuri pentru a rezista rachetelor Javelin VIDEO

Judecând din imaginile cu tancuri ale armatei ruse distruse până acum în Ucraina, aceste cuşti s-au dovedit a fi, până acum, complet inutile.

O mulţime de tancuri ruseşti implicate în invazia Ucrainei au cuşti ciudate sudate deasupra turelei. Ciudat şi aparent inutil – pentru că au apărut multe imagini cu vehicule distruse deşi aveau această aşa-zisă protecţie. Uneori, cuşca în sine a fost vizibil deteriorată de un atac care a lovit rezervorul de dedesubt.

Stijn Mitzer, un analist militar independent cu sediul în Amsterdam, a analizat sute de fotografii ale vehiculelor ruseşti distruse. El crede că, departe de a acţiona ca protecţie, cuştile nu au făcut nimic decât să adauge greutate, să facă tancurile mai uşor de observat şi poate da un sentiment fals şi periculos de securitate echipajului din interior. Astfel, ele au fost numite în batjocură de către unii analişti occidentali drept „armură de sprijin emoţional”,

Există mai multe explicaţii referitoare la rolul „cuştilor antitanc” montate pe turelele tancurilor ruse din Ucraina, conform specialiştilor militari. Una ar fi că respectiva „cuşcă” i-ar oferi o minimă protecţie comandantului tancului împotriva dronelor kamikaze sau a muniţiilor clasice lansate de alte drone.

În acelaşi timp, grilajul ar putea împiedica, teoretic, o rachetă antitanc să explodeze la impactul cu turela sau să provoace detonarea prematură a acesteia.

Problemă: Javelin este o rachetă cu dublă încărcătură de exploziv, numită „în tandem” şi creată special pentru „a trece” de tipul de blindaj reactiv specific blindatelor ruse (caracterizat prin acele „cărămizi” montate pe turelă, încărcate cu exploziv şi care au, teoretic, rolul, de a disipa energia rachetei, la impact).

Astfel, prima încărcătură explozivă a rachetei Javelin are rolul de a provoca detonarea blindajul reactiv (sau distrugerea, după caz, a cuştii metalice), în vreme ce a doua încărcătură, principală, loveşte apoi blindajul principal.

În plus, conform informaţiilor din surse deschise, racheta Javelin este capabilă să penetreze 800 de milimetri de blindaj din oţel omogen laminat.

A doua explicaţie este că s-ar putea dovedi eficientă, în mediul urban, împotriva rachetelor antitanc clasice (AG-7, cu o singură încărcătură explozivă şi capabilă să penetreze 300 de milimetri de oţel), trase de apărătorii ucraineni situaţi pe acoperişurile clădirilor - o tactică des întâlnită în luptele de stradă. Dar, un fost ofiţer britanic de tancuri a explicat pentru The Economist că acest avantaj teoretic (montarea cuştii) vine la pachet cu un dezavantaj practic: tancul nu mai poate folosi în acest caz mitraliera sa principală, grea, montată pe turelă, pentru a răspunde cu foc.

O treia ideea ar fi că de acest cadru metalic s-ar putea ataşa o plasă specială de camuflaj care ar reduce semnătura termică a tancului, în condiţiile în care racheta Javelin se foloseşte de un senzor în infraroşu pentru detectarea, achiziţia şi lovirea ţintelor. Dar asta nu explică însă de ce astfel de cuşti nu sunt montate şi deasupra motorului tancului - sursa principală de căldură după care se ghidează aceste rachete.

Cert este că, judecând din imaginile cu tancuri ale armatei ruse distruse până acum în Ucraina, aceste cuşti s-au dovedit a fi, până acum, complet inutile.

În plus, cuştile montate pe turele creează două probleme suplimentare: tancurile devin mai grele şi mai uşor de observat.

Adesea, mijloacele de teren sunt modernizate. Gareth Appleby-Thomas, şeful Centrului pentru Inginerie a Apărării de la Universitatea Cranfield, Marea Britanie, observă că de-a lungul anilor blindatelor li s-au adăugat de la saci de nisip, la foi de blindaj ataşate ulterior (şi deseori grosier) pe exteriorul tancurilor.

Luptă în cuşcă

Noile cuşti, a căror montare pare să fi început la sfârşitul anului 2021, par a fi o variantă a aşa-numitei armuri cu şipci sau bare. O astfel de armură poate oferi o protecţie uşoară eficientă dacă este utilizată corect (cum este, de exemplu, pe vehiculele blindate americane Stryker). Dar în acest caz se pare că nu s-a întâmplat. Ele ar putea fi considerate astfel simboluri ale pregătirii inadecvate a Rusiei pentru campanie.

Alte fotografii apărute pe reţelele de socializare prezintă camioane militare ruseşti distruse sau capturate de ucraineni care afişează un „blindaj” alcătuit din grinzi de lemn sau trunchiuri de copac ataşate de capota maşinilor, cel mai probabil pentru a proteja blocul motor şi partea frontală a camionului de tirurile armelor uşoare.

Armurile suplimentare cu şipci şi bare sunt o modalitate mai uşoară şi mai ieftină de a contracara armele anti-tanc. Distanţa dintre bare sau şipci este crucială. Appleby-Thomas observă această protecţie nu funcţionează în cazul rachetelor Javelins.

Dr. Appleby-Thomas speculează că scopul real al cuştilor ar putea fi, prin urmare, acela de a proteja împotriva bombelor mici, improvizate, lansate de drone. Ucraina a dezvoltat muniţii bazate pe grenade antitanc aruncate manual, prin dotarea lor cu aripioare, astfel încât să poată fi aruncate cu precizie din dronele comerciale. Aceste bombe transportate de drone ar putea prezenta un pericol real în zonele urbane. Dar cuştile ar reduce astfel de atacuri, mai degrabă decât să ofere protecţie completă, deoarece formează doar un ecran parţial peste turelă şi lasă alte zone complet expuse.