Ştefan Gligor: Beneficiarul destabilizării din regiunea transnistreană este Rusia

0
0
Ştefan Gligor
Ştefan Gligor

Opinii împărţite între reprezentanţii formaţiunilor politice şi cei ai societăţii civile după incidentele înregistrate în regiunea transnistreană. Liderul Partidului Schimbării, Ştefan Gligor, spune că beneficiarul tensiunilor este Federaţia Rusă, care-şi doreşte concentrarea de trupe la graniţa regiunii transnistrene, pentru a slăbi forţele Ucrainei pe frontul de est, notează IPN.

În acelaşi timp, reprezentanţii Platformei DA spun că situaţia este mult mai gravă decât a fost prezentată de preşedintele Maia Sandu după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, iar Rusia şi-ar dori atragerea Republicii Moldova în război.

Liderul Partidului Schimbării spune că nici Chişinăul, nici Kievul şi nici măcar Tiraspolul nu-şi doresc o escaladare a situaţiei şi nu pot fi autorii tentativelor de destabilizare înregistrate în ultimele două zile la Tiraspol şi Mayak.

„Dacă vorbim de incidentul de la aşa-zisul minister al securităţii, acolo au fost utilizate lansatoare de grenade care sunt în dotarea doar a Federaţiei Ruse şi a armatei transnistrene. Mai mult arată a provocare prost regizată. Ucraina nu este interesată să aibă un alt front şi un alt punct fierbinte în acest război. Republica Moldova are capacităţi militare modeste şi a declarat mereu că vrea soluţionarea paşnică a conflictului. Regiunea transnistreană, creată din afacerişti care zeci de ani au făcut miliarde, nu cred că are chef de război. Beneficiarul acestei destabilizări prin deducţie pare a fi Federaţia Rusă”, a spus Ştefan Gligor în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

„Ne îngrijorează mesajele destul de agresive, războinice de pe reţelele sociale ale unor locuitori din stânga Nistrului. În plus, din punct de vedere militar, stânga Nistrului stă mai bine decât armata naţională, pentru că există un depozit de muniţii la Cobasna. Este un depozit care din 2004 n-a mai fost monitorizat de către nimeni”, a spus directorul Promo-Lex, Ion Manole.

În acelaşi timp, fostul vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea spune că Chişinăul comunică prea puţin cu marii actori implicaţi direct sau indirect în acest război. Fostul vicepremier spune că Republica Moldova urmăreşte pasiv evoluţiile din imediata sa vecinătate.

„Miza acestor evenimente nu este regiunea transnistreană, ci Republica Moldova şi atragerea ei în război. Ceea ce aş vrea să văd este o comunicare intensă a Republicii Moldova cu ţările vecine şi partenerii de dezvoltare. Dacă trupele ruse ar ajunge în zona cunoscută drept Basarabia de Sud? E nevoie de comunicare cu Kievului şi cu Bucureştiul. Ce ar face România într-o astfel de situaţie în calitate de stat membru NATO? Urmărim o încercare de a recroi hotarele Europei, iar Republica Moldova nu este jucător, ci doar o piesă”, a spus ex-vicepremierul Alexandru Flenchea.

Ex-deputatul Platformei DA, Chiril Moţpan, spune că scenariul din ultimele zile este similar celui din 1992. Atunci a fost pregătit terenul prin numeroase provocări, care au dus ulterior la declanşarea războiului.

„Nu mi se pare exactă formularea folosită de preşedintele Maia Sandu că ar fi o reglare între grupări din regiunea transnistreană. Este doar un mesaj pentru a linişti cetăţenii. Părerea mea este că ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană este grav, este o premisă a ceea ce se va întâmpla pe viitor. Aceste evenimente îmi amintesc de anul 1992. Conflictul de atunci nu a izbucnit pur şi simplu, el a fost pregătit în prealabil”, a spus ex-deputatul Chiril Moţpan.

Preşedintele Maia Sandu a convocat ieri Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu incidentele înregistrate la Tiraspol şi Mayak. Potrivit şefului statului, situaţia din regiunea transnistreană este creată de grupări războinice din interiorul regiunii, care urmăresc scopul de a escalada situaţia şi de a atrage Republica Moldova în război. Consiliul Suprem de Securitate a recomandat instituţiilor publice intensificarea verificărilor circulaţiei în adiacenţa zonei de securitate şi intensificarea verificărilor în interiorul ţării şi la frontieră.

Republica Moldova


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri