Republica Moldova riscă să piardă regimul liber de vize cu UE? Ce arată un raport al Comisiei Europene

Comisia Europeană a prezentat la 20 decembrie 2017 un raport Parlamentului European şi Consiliului European despre funcţionarea regimului liberalizat de vize în ţările Parteneriatului Estic. Comisia a constatat că Republica Moldova trebuie nu doar să continue implementarea reformelor, dar şi să întreprindă anumite acţiuni imediate în acest sens, precum adoptarea unei legislaţii noi cu privire la combaterea spălării banilor.

În primul Raport elaborat de Comisia Europeană cu privire la implementarea mecanismului de monitorizare a regimului liberalizat de vize se arată că nu există nicio legătură directă între acordarea liberei circulaţii şi reuşita reformelor în ţările vizate, scrie unpaspentru.md, citat de Adevărul.

Chiar dacă UE a avut speranţe în legătură cu acordarea regimului liberalizat de vize pentru a asigura un angajament mai puternic pentru lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate în ţările din cadrul Parteneriatului Estic, UE recunoaşte acum că aceste speranţe nu au devenit realitate.

Deşi există cerinţe formale pentru liberalizarea circulaţiei, care includ măsuri de combatere a corupţiei şi a spălării banilor, Moldova şi Ucraina – prima şi ultima ţară din Parteneriatul Estic care au obţinut regim liberalizat de vize pentru cetăţeni – sunt somate să ia „măsuri urgente” pentru accelerarea reformelor.

În contextul crizei migraţiei, UE a revizuit mecanismul de suspendare a vizelor, extinzând temeiurile pentru suspendare şi scurtând termenele-limită pentru îndeplinirea cerinţelor. Acest mecanism a oferit Comisiei Europene puterea de a impune reintroducerea temporară a vizelor în cazul unor încălcări grave ale criteriilor şi de a monitoriza evoluţiile din ţările cărora li s-a acordat regim liberalizat de vize.

Moldova rămâne în urmă

Dintre cele trei ţări din Vecinătatea Europeană cu regim liberalizat de vize pentru spaţiul Schengen, situaţia în Moldova este cea mai îngrijorătoare, prezentând un declin evident în ce priveşte aproape toate angajamentele importante.

Refuzul intrărilor a crescut cu 71%, şederile ilegale în UE au crescut cu 89%, iar solicitările de azil de către cetăţenii moldoveni aproape că s-au dublat faţă de 2015. În acelaşi timp, rata de acceptare a solicitărilor de azil a căzut de la 11% la 2%, se spune în raport.

După ridicarea vizelor în aprilie 2014, mai mult de 980.000 de moldoveni au avut 2,7 milioane de călătorii în UE în total. Tendinţa în creştere de a refuza intrarea în spaţiul Schengen, existentă de-a lungul acestei perioade, s-a intensificat în prima jumătate a anului 2017. Numărul de moldoveni ce stau ilegal în UE a crescut de la 2.245 în 2015 la 7.660 în 2016 şi a crescut cu încă 40% în primele şase luni ale lui 2017.

Au fost constatate întârzieri serioase şi interferenţă politică în implementarea măsurilor de combatere a corupţiei şi a spălării de bani, reformă ce făcea parte din condiţiile pentru obţinerea liberei circulaţii.  

Comisia Europeană avertizează că lipsa progresului, mai ales în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, compromite îndeplinirea acestor condiţii şi impune „măsuri urgente”, şi anume o legislaţie nouă cu privire la combaterea spălării de bani şi securizarea independenţei Autorităţii Naţionale de Integritate şi a Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI). 

În Raport se cere retragerea aşa-numitei „amnistii fiscale” şi a legii cu privire la „liberalizarea capitalului”, pe motiv că ele ar dăuna şi submina eforturile anti-corupţie şi ar slăbi atribuţiile CNA-ului din Moldova.

UE consideră necesară extinderea mandatului ARBI de a investiga infracţiuni, precum trafic de fiinţe umane şi droguri, sarcini care nu fac parte din atribuţiile agenţiei în momentul de faţă.

Îmbunătăţiri nesemnificative au fost constatate în domeniul securităţii şi ordinii publice, într-un context în care crima organizată din Rusia a transformat Moldova într-o ţară de tranzit pentru spălarea banilor şi o poartă de intrare a capitalului ilegal în UE. Europol, Oficiul European de Poliţie, avertizează că grupările criminale moldoveneşti reprezintă o „ameninţare substanţială” în ceea ce priveşte creşterea traficului de droguri şi ţigări şi că acestea îşi extind operaţiunile din Polonia în Franţa şi din Austria în Germania.

Opinia expertului

Directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Iulian Groza, susţine că nu există temei ca cetăţenii Republicii Moldova să-şi piardă dreptul de a călători fără vize în Uniunea Europeană. 

„Nu, cetăţenii moldoveni nu riscă să îşi piardă dreptul de circulaţie fără vize în UE într-un viitor apropiat sau chiar îndepărtat, după mine. La moment nu există astfel de premise. Raportul Comisiei Europene nu face astfel de constatări. Nu există astfel de semnale oficiale sau neoficiale din partea Comisiei sau altor instituţii UE”, a declarat Iulian Groza pe pagina sa de Facebook.

Totodată, fostul viceministru confirmă că raportul Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova „a reiterat îngrijorările sale cu privire la lipsa unui progres pe domeniul corupţiei/integrităţii, recuperării activelor rezultate din infracţiuni şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”. 

„Comisia a cerut autorităţilor întreprinderea unor acţiuni imediateDe asemenea, Comisia a constatat până în anul 2016 o creştere a ratelor de refuz de intrare în UE, de şederi ilegale, nereturnări şi creştere a solicitărilor de azil. Însă lucrurile cunosc o altă tendinţă pentru anul 2017 pe unii indicatori. Chiar şi aşa, aceste constatări statistice nu pot fi calificate drept semnificate şi care ar presupune un risc iminent pentru anularea regimului liberalizat de vize pentru Republica Moldova”, a concluzionat Groza.

În ce condiţii poate fi activat mecanismul de suspendare a regimului liberalizat de vize

- Atunci când creşte substanţial migraţia ilegală, fiind vorba de 50%, cifră ce include inclusiv persoanele care au încălcat perioada de şedere pe teritoriul UE, dar şi pe acei cărora le-a fost interzisă intrarea în UE la frontieră.

- Atunci când numărul solicitanţilor de azil politic depăşeşte cifra de 50%

- Când creşte riscul asupra securităţii statelor membre a UE, din cauza nivelului înalt de criminalitate.

- Scăderea nivelului de cooperare privind readmisia, notabilă în cazul creşterii ratei refuzurilor în rândul aplicanţilor pentru readmisie.

- Când anumite cerinţe nu au fost implementate, deşi au fost convenite în cadrul dialogului cu UE la momentul negocierilor privind liberalizarea regimului de vize, se spune pe site-ul Comisiei Europene.

Ce urmează

Raportul stabileşte toate acţiunile ce trebuie întreprinse de ţările Parteneriatului Estic, în vederea asigurării implementării reformelor.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape progresul realizat în privinţa recomandărilor din raport.

Comsia va raporta, din nou, Parlamentului şi Consiliului European despre rezultatele evoluţiilor din aceste ţări înainte de sfârşitului anului 2018.

„Guvernării nu-i pasă de oameni”

Deocamdată, doar liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a comentat raportul Comisiei Europene. Ea susţine că „cei de la conducere sunt gata la orice pentru a-şi păstra funcţiile şi a-şi proteja interesele”. 

„Ei sunt gata să ne lipsească şi de regimul liberalizat de vize (...) Atenţionăm guvernarea să-şi ia în serios angajamentele şi să nu lipsească cetăţenii acestei ţări de marele beneficiu de a putea călători liber în spaţiul Schengen”, a subliniat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.