Republica Moldova este nepregătită pentru un nou război al gazelor

Un nou conflict energetic s-ar putea declanşa ca urmare a pretenţiilor de şapte miliarde de dolari înaintate de Gazprom companiei ucrainene Naftogaz. O eventuală sistare a livrărilor de metan ar putea avea efecte grave şi pentru noi, susţin experţii.

Gigantul rus Gazprom a înştiinţat, sâmbătă, compania ucraineană Naftogaz că trebuie să-i plătească şapte miliarde de dolari pentru gazul natural pe care nu l-a importat în 2012. „Am primit această factură, deşi noi am achitat la timp cele 24,9 miliarde metri cubi de gaze pe care le-am utilizat anul trecut“, a declarat purtătoarea de cuvânt a Naftogaz, Elena Yurieva.

Motivul invocat de Gazprom este că Naftogaz a luat mai puţine gaze decât volumul specificat în contractul de import. Acordul semnat în anul 2009 prevede că ucrainenii vor procura de la ruşi până la 52 de miliarde de metri cubi pe an, potrivit principiului take-or-pay (n.r. - ia sau plăteşte). O altă clauză din contract stipulează că Nafotgaz este obligat să cumpere anual nu mai puţin de 33 de miliarde de metri cubi, respectiv, indiferent dacă a consumat sau nu acest metan, compania trebuie să achite costul.

Şantaj energetic

Expertul ucrainean pe probleme de securitate energetică Bogdan Sokolovski califică pretenţiile gigantului rus ca pe un şantaj şi o reacţie la acordul de 10 miliarde de dolari semnat, joi, la Davos, de către guvernul de la Kiev şi grupul petrolier Royal Dutch Shell pentru explorarea resurselor de gaze de şist, care ar putea reduce dependenţa Ucrainei de importurile de gaze ruseşti.

„Este evident că Ucraina nu va achita nimic. E posibil ca partea rusă să se adreseze Tribunalului de arbitraj internaţional de la Stockholm, dar nu există nicio garanţie că Gazprom va câştiga procesul“, a comentat Sokolovski pentru unian.net. El nu exclude o escaladare a conflictului, care ar putea fi folosită pentru a „confirma atitudinea negativă a Kremlinului faţă de Ucraina“.

Situaţia creată poate degenera într-un război al gazelor care s-ar putea solda cu sistarea livrărilor, aşa cum s-a întâmplat în ianuarie 2009. În aceste condiţii, ar putea avea de suferit şi Republica Moldova, dar şi alte state din regiune care depind de livrările de gaze ruseşti prin conductele ce tranzitează teritoriul Ucrainei.

Stocuri de păcură pentru două săptămâni

„Deocamdată, nu avem nicio informaţie sau avertizare din partea companiei Moldovagaz privind eventuale reduceri sau sistări ale livrărilor de metan. Sperăm că vom evita o criză. Dacă totuşi va fi întrerupt exportul în Ucraina, vor apărea probleme majore în asigurarea consumatorilor ţării noastre cu gaze“, a spus Vadim Ceban, şeful Direcţiei securitate şi eficienţă energetică din cadrul Ministerului Economiei.

Potrivit oficialului, pentru asemenea situaţii de forţă majoră Republica Moldova dispune de stocuri de păcură, care însă pot asigura activitatea CET-urilor cel mult pentru două săptămâni.

Ion Muntean, expert în probleme de securitate energetică, susţine că acest conflict confirmă necesitatea de a avea în relaţia cu Gazprom acorduri cu clauze clare şi bine elaborate, astfel încât să fie redusă posibilitatea unui şantaj.

„În cazul Ucrainei, Gazprom are parţial dreptate. Ca orice companie, concernul a planificat să extragă şi să livreze un anumit volum de gaze. Dacă Naftogaz nu preia cantitatea prevăzută în contract, este pusă în pericol şi activitatea Gazprom, care este forţat să facă presiuni asupra companiei ucrainene“, a precizat Ion Muntean.

În opinia expertului, un război al gazelor va fi un argument în plus în favoarea identificării unor alternative la gazul rusesc. „Este vorba nu doar de conducta Iaşi-Ungheni, ci şi de posibilitatea de a importa gaz natural lichefiat, de utilizarea mai largă a cărbunelui, a biomasei şi a deşeurile menajere pentru a reduce dependenţa de Gazprom“, a constatat specialistul.

Conducta Iaşi-Ungheni, blocată 

Construcţia conductei de interconectare a reţelelor de gaze din România şi Republica Moldova a fost anunţată acum trei ani, însă lucrările încă nu au început. „Nu există nicio întârziere. Pur şi simplu a fost schimbat partenerul de la Bucureşti, care nu mai este Ministerul Economiei, ci Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale.

Din acest motiv, nu am putut anunţa niciun tender“, explică Vadim Ceban. Conducta va avea o lungime de 43 de kilometri, o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an şi va costa circa 20 de milioane de euro.

Gazprom versus Republica Moldova

Iunie 1992. Autorităţile separatiste închid robinetul 26 de pe conducta Tiraspol-Chişinău şi lasă Capitala fără gaze în plin război la Nistru. Chişinăul a fost forţat să construiască o conductă ocolitoare.

7 noiembrie 1994. Gazprom a redus la jumătate, iar apoi a suspendat livrările de gaz către Moldova. Conflictul a fost stins după ce Gazprom a preluat controlul asupra conductelor de tranzit.

Noiembrie 1999. Gazprom a redus pentru câteva săptămâni cu 70% livrările de gaze în Moldova, invocând întârzierea plăţilor.

Ianuarie 2006. Rusia a întrerupt livrările pe motiv că Moldova nu acceptă semnarea unui nou contract. Criza a fost depăşită după ce Chişinăul a acceptat să achite un preţ de 110 dolari, cu 45% mai mare.