Moneda unică a Uniunii Eurasiatice se lasă aşteptată

Putin încearcă să copieze Uniunea Europeană în proiectul său de creare a Uniunii Eurasiatice. FOTO Reuters

Apariţia unei monede unice pentru uniunea economică dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan este un eveniment care va avea loc într-un viitor neprecizat. Condiţiile economice dificile cu care se confruntă aceste ţări şi inegalităţile dintre ele fac imposibilă în acest moment o previziune asupra momentului în care va putea fi introdusă o eventuală monedă unică.

Apariţia unei monede unice pentru Uniunea Eurasiatică va depinde de situaţia din economia fiecărei ţări membre, iar o grăbire a procesului adoptării unei monede unice nu va face decât să creeze noi probleme, se arată într-o analiză ITAR-TASS.

Solicitarea lui Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut la 10 martie Băncii Rusiei şi guvernului de la Moscova să realizeze o analiză care să fie prezentată până la 1 septembrie şi în care să fie analizată problema integrării monetare a Uniunii Eurasiatice, dar şi să fie explorată posibilitatea creării unei monede unice. Chestiunea a mai fost ridicată de Vladimir Putin la întâlnirea cu liderii din Belarus şi Kazahstan de săptămâna trecută. „Credem că a venit timpul să discutăm posibilitatea ca pe termen lung să apară o uniune monetară”, le-a spus Putin ziariştilor. „Printr-o colaborare strânsă va fi cu mult mai uşor să răspundem la ameninţările financiare şi economice externe, dar şi să ne protejăm piaţa comună”, a subliniat Putin. Documentul de fondare a Uniunii Eurasiatice semnat anul trecut prevede crearea unei Bănci Centrale Eurasiatice şi apariţia unei monede comune pentru Belarus, Rusia şi Kazahstan până în anul 2025.

Proiect pe termen lung

Ideea creării unei astfel de uniuni şi introducerea unei monede comune (pentru care deja au fost propuse mai multe denumiri, printre care şi „euras”) îi aparţine preşedintelui Kazahstanului Nursultan Nazarbaev. Rusia şi-a exprimat sprijinul pentru această idee în 2012. Preşedintele Belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că tranziţia către o monedă comună va constitui ultimul stadiu al integrării, completând apariţia tuturor pieţelor comune – pentru bunuri, capital şi forţă de muncă. „Nu cred că asta se va întâmpla azi şi nici nu mă aştept să se întâmple în timpul mandatului meu”, a declarat Lukaşenko în ianuarie 2014.

Experţii ruşi consultaţi de ITAR-TASS au avertizat asupra pericolelor prezentate de orice încercare de a grăbi apariţia unei monede comune sau de a pune politica înaintea economiei. O uniune monetară va reprezenta punctul culminant al integrării unei varietăţi de sfere economice, susţine analistul economic Marsel Salihov: „Mai întâi trebuie să se producă integrarea pieţelor de bunuri, după care urmează integrarea pieţelor forţei de muncă şi apoi cea a politicilor monetare şi de credit. După ce au fost îndeplinite aceste condiţii poate fi pusă problema uniunii monetare. Însă ar fi o greşeală să fie pus carul înaintea boilor”.

Diferenţe majore

Analiştii ruşi subliniază faptul că există diferenţe considerabile între membrii Uniunii Eurasiatice. „Cele trei ţări au abordări diferite pentru politicile monetare şi de credit. Rusia are o monedă liber convertibilă şi susţine libertatea de mişcare a capitalului, în vreme ce Kazahstanul menţine o rată fixă de schimb valutar, iar Belarus are o serie de restricţii pentru circulaţia capitalului”, arată Salihov. Dacă nu vor fi rezolvate mai întâi aceste diferenţe va fi foarte dificil de luat în calcul momentul în care uniunea monetară va deveni o realitate, astfel că acest proiect rămâne să fie realizat în viitorul îndepărtat. Rezolvarea chestiunii printr-o decizie politică ar fi greşită deoarece va provoca o serie de probleme economice. „Europa a avut nevoie de mai multe decenii pentru tranziţia la euro, şi chiar şi aşa au existat multe probleme”, subliniază Salihov.

Accelerare evidentă

Expertul Roman Andreieşcev apreciază ca fiind evident faptul că a fost luată o decizie pentru accelerarea procesului de creare a unei uniuni monetare pentru Uniunea Eurasiatică, mai ales din cauza problemelor economice cu care se confruntă cele trei ţări membre. Încercarea de a crea rapid o uniune monetară cel mai probabil nu va reuşi, însă există o presiune în această direcţie.

„Este imposibilă construirea unei clădiri fără o fundaţie solidă. În spaţiul ex-sovietic au fost luate puţine decizii bune, însă şi acestea sunt departe de a fi implementate: nu există încă un spaţiu vamal comun, iar zona de comerţ liber încă aşteaptă să devină funcţională. Politicienii pot spune ce vor, însă economia este cea care decide. Când politica merge mai rapid decât economia este foarte rău. Însă trebuie făcute încercări repetate pentru identificarea soluţiilor corecte”, afirmă Andreieşcev.

Politica nu trebuie să domine economia

Igor Nikolaev, directorul Institutului de Analiză Strategică FBK, este sigur că în ceea ce priveşte înfiinţarea unei uniuni monetare, politica nu trebuie să domine economia. „Experienţa, şi mai ales cea a creării sistemului monetar european ne arată că dacă economiile ţărilor participante sunt funcţionale, atunci o astfel de uniune monetară are un viitor. Astfel de proiecte trebuie realizate într-o perioadă de creştere economică. Acum, de vreme ce situaţia economică din cele trei ţări membre ale Uniunii Eurasiatice nu se află în cea mai bună poziţie, poate că nu este cel mai potrivit moment”, susţine Nikolaev. „Problemele vor apărea imediat. De exemplu: unde va fi situat centrul de emitere a monezii? Realitatea obiectivă nu a fost luată în considerare la adevărata sa dimensiune. Nu există un consens asupra chestiunilor fundamentale”, a conchis Nikolaev.

Rusia, afectată de criza economică

În ultimele 12 luni, rubla s-a depreciat puternic în faţa dolarului din cauza scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană ca răspuns la anexarea Crimeei şi comportamentul Rusiei în estul Ucrainei. Această depreciere puternică a rublei faţă de dolar a dublat costul vieţii în Rusia. Inflaţia a ajuns în prezent la aproximativ 17 la sută comparativ cu 11,4 la sută în martie 2014. Preţul alimentelor va continua cel mai probabil să crească, parţial şi din cauza deciziei Kremlinului din vară de a interzice unele importuri de alimente din ţările care au impus sancţiuni Rusiei.

Un sondaj de opinie recent, realizat de Centrul Levada, arată o creştere accentuată a numărului de persoane care afirmă că inflaţia este principala lor preocupare. Potrivit sondajului, 82 la sută dintre ruşi se declară îngrijoraţi din cauza inflaţiei, 43 la sută din cauza sărăciei şi 38 la sută din cauza şomajului.