Judecătorii moldoveni, asistaţi de europeni. Reacţie: „Este o recunoaştere a impotenţei noastre“
0Magistraţii noştri ar putea fi secundaţi la procese de colegi din ţările UE. Unii exponenţi ai sistemului se tem că astfel li s-ar submina autoritatea şi independenţa.
Zilele trecute, într-o emisiune TV, ambasadorul Germaniei, Matthias Meyer, propunea, drept o măsură de prevenire a corupţiei, ca judecătorii moldoveni să fie asistaţi la şedinţe de către colegii lor din Europa, primii fiind cei din România, care nu au nevoie de traducere. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, susţine că, de fapt, este vorba de o iniţiativă a ministerului, care le-a fost prezentată ambasadorilor ţărilor-membre ale Uniunii Europene.
„Suntem în discuţii de mai mult timp cu Olanda, Norvegia şi Suedia, care au dat curs solicitării noastre, şi suntem în proces de a identifica formula în care acest lucru ar fi posibil. Nu vorbim despre supraveghetori, vorbim despre o formă de ajutor, în care judecători din alte state ar veni alături de ai noştri, ar examina aceleaşi cazuri şi în procesul de examinare ar povesti cum ar proceda ei, în ţara lor“, a declarat oficialul, la un atelier de comunicare dedicat reformei justiţiei.
Ministrul a subliniat că europenii nu îi vor substitui pe magistraţii noştri. „Nu poate să ia decizii un judecător străin pentru Moldova, pentru că, în primul rând, există condiţia să fii cetăţean moldovean ca să ocupi o funcţie publică. Aceasta este, mai degrabă, o consiliere, un schimb de experienţă, dar nu în sensul de monitorizare: iată, dacă va fi un judecător german alături, moldoveanul nu va mai lua mită“, a explicat Oleg Efrim, adăugând că specialiştii din afară ar urma să fie plătiţi de ţările lor şi doar să fie cazaţi din contul bugetului nostru.
Olanda vrea să ne trimită pensionari
„Niciodată, niciun judecător internaţional nu va înlocui un judecător moldovean şi nu va lua decizii în numele ţării. Acest lucru nu-l permite Constituţia şi nici nu se discută. A fost îmbunătăţită infrastructura instanţelor, au fost modificate legile şi modalitatea de admitere şi de promovare în sistem, dar cel mai greu e de schimbat mentalitatea şi obiceiurile magistraţilor. Acest lucru s-ar putea face cu ajutorul judecătorilor din alte ţări, care să lucreze cot la cot cu ei, să le dea sfaturi şi chiar să le facă uneori observaţii“, a precizat şi consiliera UE a ministrului Justiţiei, Ausra Raulickyte (Lituania).
Potrivit ei, la prima etapă, judecătorii noştri vor merge în vizite de documentare pentru a cunoaşte experienţa altor ţări. „La cea de-a doua, magistraţii europeni vor petrece două-trei săptămâni în instanţele din toată Moldova şi îi vor urmări pe cei moldoveni cum îşi organizează lucrul, cum conduc procesul, cum pronunţă sentinţa, dar nu vor putea participa la dezbateri, nu vor intra în camera de deliberări şi, desigur, nu vor lua decizii. Dar pe parcursul procesului, vor putea comenta cum văd ei lucrurile“, a mai spus consiliera.
Pentru început, proiectul ar putea fi derulat timp de un an în parteneriat cu Olanda, care a propus să trimită judecători pensionaţi, iar dacă modelul se va dovedi unul de succes, va fi aplicat şi în raport cu alte state.
„E o recunoaştere a impotenţei noastre“
Eric Svanidze, liderul de echipă al proiectului european privind susţinerea coordonării reformei în domeniul justiţiei, a găsit ideea „atractivă, dar delicată“, sugerând că asistenţa pe cazurile aflate în curs de desfăşurare ar putea fi problematică. „Desigur, un judecător străin poate urmări un caz oarecare şi să-i expună, ulterior, părerea colegului din Moldova. Dar sunt multe nuanţe de care trebuie să ţinem cont. Pot apărea multe întrebări în legătură cu normele şi procedurile internaţionale, inclusiv Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Să nu uităm că oamenii au dreptul la un proces echitabil şi n-ar fi bine să introducem un judecător suplimentar, cu competenţe incerte, din punct de vedere legal“, a comentat expertul, care n-a mai auzit de astfel de practici în lume.
Dumitru Visternicean, membru al Consilului Superior al Magistraturii, este, în schimb, cât se poate de direct: „Această iniţiativă nu trebuie să fie acceptată pentru că ar leza independenţa judecătorului în exercitarea actului de justiţie“. În plus, el consideră că ar fi o dovadă de lipsă de încredere din partea guvernanţilor.
„Atunci când statul îi încredinţează judecătorului nostru să facă justiţie în numele statului şi al legii, iar ulterior acelaşi stat îi pune la îndoială competenţa, aducând pe cineva din altă parte ca să-l pună sub control, îmi pare că statul îşi taie creanga pe care stă. De ce n-am spune şi noi că avem rezerve faţă de activitatea membrilor Parlamentului şi ai Guvernului, ca să vină cineva din Germania sau din Statele Unite şi să stea lângă ei? Mi se pare că este o recunoaştere a impotenţei noastre, a incapacităţii noastre de a lucra. În cazul acesta, mai bine îi dăm pe toţi afară şi îi aducem pe nemţi şi pe americani să lucreze aici“, a ironizat judecătorul.
Doar în rol de observatori
În opinia lui, cooperarea cu ţările UE ar trebui să se limiteze la seminare, schimburi de experienţă sau, cel mult, la participarea justiţiarilor europeni la procese, doar în calitate de observatori. „Fiind o persoană din alt stat în sala de judecată, ar influenţa comportamentul judecătorului şi respectarea procedurii, aşa cum facem noi, cei de la CSM şi CSJ, când asistăm la şedinţe. Să privească dintr-o parte, ca ulterior să discute cu magistratul, însă fără a-i da sugestii şi indicaţii. Vă închipuiţi că judecătorul care prezidează şedinţa omite ceva şi cel străin reacţionează: «Nu ai procedat corect!» Îi va submina autoritatea“, a exemplificat Dumitru Visternicean.