FOTO De la fabrici şi uzine la malluri şi ruine. Care este soarta foştilor giganţi industriali din Chişinău
0
Zeci de uzine, sute de mii de muncitori, milioane de produse exportate. O economie care duduie - aşa era cunoscută Moldova, acum mai bine de două decenii. Mişcările greşite ale liderilor ţării, de la începutul anilor 2000, au făcut ca industria să dispară. În cele mai fericite cazuri, în locul marilor întreprinderi a apărut câte un mall
Zecile de uzine din Chişinău, specializate în producerea de electronică şi piese pentru tehnica militară din dotarea armatei sovietice, sau de aparataj de mare precizie pentru industria grea şi cea petrochimică, au devenit o tristă amintire. Locul lor a fost luat, în ultimii ani, de diverse oficii, malluri şi supermarketuri.
Uzina Mezon, cea care era cunoscută drept una dintre cele mai mari cinci întreprinderi din domeniul microelectronicii în fosta URSS şi care producea anual 130 de milioane de circuite integrate, cea mai mare parte fiind destinată pentru complexul militar-industrial, nu mai funcţionează de 15 ani. Şi asta chiar dacă Mezon dispune de zeci de mii de metri de spaţiu dedicat producţiei, dar şi de o locaţie foarte bună în Capitală.
Statul a încercat să dezvolte aici o producţie de seringi şi soluţii fiziologice, dar fără succes. În urmă cu cinci ani, Uzina Mezon a fost privatizată, ajungând la o firmă din Singapore, care încearcă să pună pe picioare un parc industrial. În paralel, locul fostei Case de Cultură a uzinei s-a transformat în supermarket.
Fosta casă de cultură a uzinei Mezon a ajuns supermarket FOTO Tudor Iovu
O istorie cu 8.000 de oameni
Într-un alt capăt al Chişinăului, se află fosta Uzină Sigma (fostul Sciotmaş – n.r.), specializată în producerea tehnicii de calcul cu destinaţie specială, precum şi în fabricarea de computere de bord pentru rachete balistice sau pentru staţia spaţială „Mir“. „Aici, cândva, lucrau peste 8.000 de oameni, dar acum nu mai ai ce vedea“, ne spune, cu regret, Victor Şchiopu, directorul întreprinderii. În prezent, în loc de tehnică de calcul şi aparataj de teleghidare a rachetelor se produc plachete imprimate şi forme de turnat plastic. Cea mai mare parte a fostelor spaţii industriale şi de proiectare sunt, însă, ocupate de centrul comercial Elat şi de alte magazine.
La Sigma se produceau computere de bord pentru rachete balistice FOTO Tudor Iovu
Tot în Capitală, mai sus de Sigma şi Elat, se găseşte Uzina Micron (fosta Mikroprovod), specializată în producerea de instalaţii de turnare a microfibrei, etaloane pentru metrologie şi aparate pentru detectarea hârtiilor de valoare falsificate. Acum, clădirea uzinei se transformă, de la o zi la alta, în restaurant şi centru comercial.
Mall în loc de calculatoare
Tot în mall a fost transformată şi uzina de calculatoare de la periferia Chişinăului, instituţie care, de fapt, nu a mai fost finalizată niciodată. Aici, la mijlocul anilor 80, pe locul unde cândva era o celebră plantaţie de viţă-de-vie, Moscova a hotârât să ridice una dintre cele mai mari întreprinderi de producere a calculatoarelor, la care urmau să muncească circa 25.000 de oameni. Dispariţia Uniunii Sovietice a lăsat fără finanţare proiectul, motiv pentru care acesta a fost abandonat, autorităţile de la Chişinău nemaigăsind un investitor care să ducă mai departe acest plan.
Din numeroasele hale ridicate au mai rămas doar fundaţia şi, pe alocuri, pereţii din beton. O parte, însă, din imobilele construite au fost transformate într-un centru comercial, de către un grup de oameni de afaceri din China, care au investit aici circa 30 de milioane de euro. „În 2003, când a fost cumpărat imobilul, acesta se afla deja într-o etapă avansată de dezasamblare. În mare parte, erau tăiate şi duse la fier vechi carcasele de metal. Dacă nu veneau investitorii, şi din acest imobil rămânea doar fundaţia“, precizează Marcel Drăgan, avocatul firmei Shan Lian International Group, deţinute de afaceriştii chinezi.
Lucrează pentru ruşi
Una dintre puţinele foste întreprinderi cu profil militar care mai funcţionează este Topaz, situată în centrul Capitalei. Uzina a fost cumpărată, în urmă cu zece ani, de grupul rus Saliut, specializat în producţia de motoare pentru avioanele militare. Totuşi, câteva clădiri administrative au fost cedate unor reţele de magazine. „Ar trebui să ne mutăm de aici, dar nu avem unde. Instalaţiile de producere sunt situate în apropierea uneia dintre cele mai aglomerate artere din Chişinău, iar aici se produc mereu vibraţii puternice. Acest lucru nu ne este favorabil, pentru că producem utilaj ce necesită o precizie deosebită“, ne explică Olga Burţeva, directorul Uzinei Topaz..
Uzina Topaz a cedat o parte din clădiri unui centru comercial FOTO Tudor Iovu
O altă uzină, care avea, totuşi, un profil civil, este Alfa. Epoca de glorie în care televizoarele moldoveneşti Alfa se vindeau cu sutele de mii în ţară şi peste hotare a apus acum două decenii. Cea mai mare parte din fosta platformă industrială este acum ocupată de magazine, restaurante, centre de instruire şi oficii ale unor mari companii. Doar în câteva secţii se mai produc televizoare, maşini de spălat, aragazuri, frigidere şi alte electrocansice.
Cea mai mare parte a uzinei Alfa a ajuns sediu de firme şi universitate FOTO Tudor Iovu
Ion Lupan, şeful Direcţiei generale de politici industriale şi de competitivitate din cadrul Ministerului Economiei, susţine că închiderea marilor uzine a fost, în mare parte, un proces obiectiv: „În primul rând, a dispărut piaţa de desfacere, iar multe uzine erau orientate spre producerea de utilaj şi de componente pentru sectorul militar sovietic. În condiţiile actuale, multe dintre ele nu aveau şanse de dezvoltare, pentru că foloseau tehnologii şi utilaje învechite“. Oficialul mai susţine că transformarea acestor spaţii în centre comerciale este un lucru favorabil, însă partea mai puţin bună este „că s-au pierdut locuri de muncă şi au dispărut ramuri întregi din industria Republicii Moldova“.
Ce s-ar fi putut salva
Ex-vicepremierul Valeriu Cosarciuc, fost inginer la Micron, din Chişinău, şi, ulterior, directorul întreprinderii Moldagrotehnica din Bălţi, crede că o parte din această industrie putea fi salvată.
„Cea mai mare greşală a conducerii ţării fost că nu s-a investit la momentul potrivit în managementul întreprinderilor. A existat, în anii 1998 – 2001, un proiect finanţat de Banca Mondială pentru pregătirea managerilor, care erau instruiţi în UE, SUA sau Japonia. După venirea la putere a comuniştilor, acest proiect extrem de necesar a fost însă închis. O altă eroare a fost faptul că nu s-a dorit ca managerii să fie interesaţi în dezvoltarea întreprinderilor pe care le administrau“, explică Cosarciuc.
Fostul demnitar aduce ca exemplu uzina Moldagrotehnica din Bălţi, la care este acţionar. „Atât managerii, cât şi inginerii şi muncitorii au făcut stagii peste hotare. Abia apoi am investit în tehnologii şi tehnică. Acum avem rezultate bune, iar peste 65% din ceea ce producţie se exportă“, spune Valeriu Cosarciuc.
O mare parte din din această industrie putea fi salvată, dacă se făceau la timpul potrivit investiţii în cadre. Valeriu Cosarciuc ex-vicepremier Dacă nu veneau investitorii şi nu cumpărau activele fostei uzine de calculatoare, din acest imobil rămânea doar fundaţia. Marcel Drăgan avocat
Se încarcă comentariile...
