Femeile din Republica Moldova vor mai multe drepturi

Mai multe femei, reprezentante ale grupurilor minoritare etnice din Republica Moldova, au participat la un forum naţional cu genericul „Egale prin diferenţă, ne implicăm în politică”. Doamnele au vorbit despre stereotipurile cu care se confruntă şi necesitatea de a se implica mai mult în viaţa politică a ţării.

Forumul Naţional al Femeilor din Grupurile Etnice şi-a propus să identifice barierele care stau în calea femeilor în drumul lor spre politică şi în procesul de luare a deciziilor. Ecaterina Mardarovici, directorul executiv al Clubului Politic al Femeilor 50/50, a spus că în Parlament 22% dintre deputaţi sunt femei. „În anul 2015 noi ne-am dorit ca această cifră să fie de 30%. Nu s-a întâmplat acest lucru. Partidele politice ne-au minţit la alegerile din 30 noiembrie. Au inclus pe listele electorale mai multe femei, dar nu pe poziţiile fruntaşe. Printre primarii localităţilor din ţară, 18% sunt femei, iar în consiliile locale femeilor le revine un procentaj de 28,6%”, a adăugat Mardarovici.

„Şi gramatica limbii române e împotriva femeilor”

Directorul executiv al Clubului Politic al Femeilor 50/50 a vorbit despre preconcepţiile existente în societate cu privire la poziţia femeii. „Există preconcepţii precum că femeia trebuie să fie educatoare, învăţătoare, infiermieră, dar numai nu ministru. Până şi gramatica limbii române parcă e împotriva noastră. Cuvinte precum „deputat” sau „ministru” nu au echivalent feminin. De câte ori li s-a zis femeilor politicieni că au acţionat ca un adevărat bărbat. Adică dacă o femeie manifestă caracter, cunoştinţe, putere i se spune că a procedat la fel ca un bărbat, de parcă aceste calităţi pot să aparţină doar bărbaţilor”, a remarcat Ecaterina Mardarovici. Conform datelor prezentate de aceasta, femeile reprezintă 51% din totalul de studenţi şi elevi din ţară. Dar acestea aleg domenii de studii feminizate, precum comunicare, arte, sănătate, asistenţă socială. „În anul 2012, de exemplu, doar 67 de femei care sunt cercetători şi doctori habilitaţi au realizat cercetări ştiinţifice, în timp ce numărul bărbaţilor care sunt cercetători e de aproape 300. Şi când e vorba de bani, femeile câştigă mai puţin decât bărbaţii. În medie, salariul unei femei este cu 12,2% mai mic decât al unui bărbat, iar pensia - cu 18% mai mică”, a mai menţionat Ecaterina Mardarovici. Prezent la eveniment, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a spus că femeile încă nu îndrăznesc să susţină alte femei în politică. „Eu am două fete acasă şi mă gândesc la ce oportunităţi vor avea ele ca să-şi construiască cariera”, a adăugat acesta.

„M-au scuipat şi m-au numit ţigancă”

Elena Sârbu este o femeie de etnie romă care şi-a creat atent un drum frumos în viaţă, deşi s-a lovit adesea de vorbe răutăcioase şi marginalizări. A fost educatoare la o grădiniţă din Chişinău, iar acum este coordonator al reţelei Fetelor şi Femeilor Rome din Republica Moldova şi redactorul unei emisiuni dedicată romilor „Petalo Romano” la postul public de televiziune. Copilă fiind, Elena a rămas marcată de atitudinea celorlalţi colegi de şcoală. „Îmi amintesc clar ziua când mă întorceam de la liceu, eram în clasa a 9-a, şi mergeam acasă când nişte copii m-au scuipat şi m-au numit ţigancă. Atunci şi mulţi ani după această întâmplare nu am încetat să mă întreb de ce sunt stigmatizată, doar pentru că tenul meu este mai închis la culoare şi am o altă etnie”, îşi aminteşte Elena. Femeia s-a angajat ca şi educatoare la o grădiniţă din Chişinău, dar a fost nevoită să-şi dea demisia tocmai din cauza atitudinii ostile ale părinţilor copiilor. „Spuneau că eu, o ţigancă, nu le voi putea educa copiii. Indiferent că eşti deşteaptă ori că te afirmi în societate, că ai un caracter puternic, suntem stigmatizate”, spune Elena Sârbu.

Romii trebuie să înţeleagă importanţa cărţii

Elena Radiţa, mediator comunitar în satul Mihăileni, raionul Râşcani, de asemenea de etnie romă, spune că minusul acestei comunităţi e faptul că nu vor să înveţe. „Nu trebuie spus una şi bună - că suntem discriminaţi. Vrem mai multă implicare, dar acest lucru nu ţine atât de autorităţi, cât de noi. Romii trebuie să înţeleagă importanţa cărţii; dacă eşti instruit şi pregătit, nu te poate opri nimeni”, spune Elena. Femeia mai adaugă că nu o deranjează termenul de „ţigancă”. „Am copii cu locuri la olimpiadă şi la universitate. Nu îmi este ruşine de originea mea”, spune aceasta.

Sociologul Vasile Cantarji a vorbit despre cele mai întâlnite stereotipuri despre romi care s-au implantat în gândirea colectivă a societăţii. „Se crede că romii reprezintă un popor nomad şi izolat social, că sunt analfabeţi şi de cele mai multe ori sunt asociaţi cu furturile. Dar nu romii sunt cei care se autoilozează, ci societatea îi marginalizează şi îi ţine la distanţă”, spune Cantarji.

Conform recensământului din anul 2004, în Republica Moldova există peste 12.000 de romi. Majoritatea sunt tineri, iar rata natalităţii este înaltă şi căsătoriile timpurii. „Căsătoriile mixte dintre cetăţenii de etnie romă şi alte naţionalităţi sunt destul de răspândite reprezentând 27% din mariajele totale”, a spus sociologul Vasile Catarji.