Cu cardul ai plătit, rişti să ajungi păgubit. Cum să te protejezi de fraudarea cardurilor bancare

Furtul banilor de pe cardurile bancare este o infracţiune tot mai răspândită în Republica Moldova. Oricine poate deveni o victimă, dacă nu ţine cont de câteva reguli simple.

Utilizarea cardului bancar pentru achitarea diferitor servicii este pe cât de comodă, pe atât de periculoasă, dacă îţi permiţi un minut de neatenţie. Recent, mi-a fost blocat contul, după ce, la începutul lunii trecute, am plătit prin intermediul terminalului POS într-o cunoscută reţea locală de pizzerii. Angajaţii băncii mi-au explicat că, în aceeaşi zi, cineva încercase să sustragă bani utilizând datele mele personale şi, pentru a evita daunele, cardul mi-a fost înlocuit.

CHELNERII AU FURAT DATELE

Mai puţin norocoşi, alţi moldoveni au rămas chiar fără bani, după ce au luat masa în acelaşi local. „I-am dat chelneriţei cardul, a făcut transferul şi mi l-a întors. Aşa făceam întotdeauna şi nu aveam probleme. Săptămâna trecută, însă, am fost contactat de serviciul clienţi al băncii ca să confirm nişte operaţiuni dubioase făcute în aceeaşi noapte. Bineînţeles, nu-mi aparţineau“, povesteşte Ion C. din Chişinău. Astfel, de pe cardul bărbatului au fost sustraşi circa 450 de lei pentru suplinirea mai multor conturi Orange şi Moldcell. „În aceaşi zi, cardul mi-a fost blocat, iar reprezentanţii băncii mi-au sugerat să scriu o cerere de contestare a operaţiunilor, ca firma respectivă să-mi returneze banii“, afirmă Ion.

De la administraţia reţelei de pizzerii am aflat că de vină ar fi câţiva chelneri care au furat datele de pe carduri. „Angajaţii sunt diferiţi, ca şi oriunde, inclusiv cu conştiinţa mai puţin curată. În ultima perioadă, cu aceeaşi problemă s-au adresat trei clienţi. Doi chelneri şi-au recunoscut vina, au întors banii păgubiţilor din propriul buzunar şi au fost concediaţi imediat“, ne-a asigurat Olga Purcel, manager de oficiu la compania cu pricina. „Nu e doar vina noastră, ci şi a consumatorilor care nu au suficientă grijă de propriile carduri“, a adăugat ea.

NU DIVULGAŢI CODURILE PERSONALE

Veaceslav Soltan, procuror-şef al Secţiei investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaţional de la Procuratura Generală, spune că fraudele informatice sunt din ce în ce mai răspândite în Republica Moldova, cele sesizate de procurori dublându-se de la cinci, în 2012, la 11 - anul trecut. „Creşterea se datoreză dezvoltării tehnologiilor şi intensificării comerţului electronic între ţări. Tot mai mulţi cetăţeni cumpără mărfuri de pe diferite site-uri şi, chiar dacă nivelul de securizare este înalt, furturile rechizitelor bancare se înteţesc“, explică specialistul.

Procurorul ne previne ca, pe viitor, să nu lăsăm cardul pe mâna chelnerului. „El trebuie să vină cu echipamentul special de scanare, iar clientul să introducă personal codul PIN. În majoritatea magazinelor şi localurilor din Moldova se solicită cardul, nu şi parola, ceea ce este o încălcare gravă a securităţii“, precizează Veaceslav Soltan.

Nu trebuie să divulgăm nimănui codul PIN şi nici CVV (ultimele trei cifre de pe verso). Schema de furt e simplă: după ce scaneză cardul, infractorul copiază numărul din 16 cifre, datele privind valabilitatea, numele identitarului şi codul CVV. Având aceste informaţii, orice achitare online devine posibilă. „Să zicem că nu ştiu câţi bani aveţi pe cont. Dacă ajung, tranzacţia este confirmată, dacă nu, fiind infractor, mai am o mulţime de alte carduri“, completează reprezentantul procuraturii. O altă modalitate este furtul PIN-urilor, programarea aşa-numitelor „carduri albe“ cu ajutorul acestor parole şi, ulterior, extragerea banilor.

ÎŢI ASUMI PIERDERILE, DACĂ NU AI GRIJĂ

Potrivit Legii cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, dacă plata neautorizată are loc din vina deţinătorului cardului, fie că acesta l-a pierdut sau i-a fost furat, atunci el suportă personal pierderile în mărime de până la 2.500 de lei. Spre exemplu, dacă pe contul de card erau 10.000 de lei, atunci beneficiarului i se vor restitui doar cel mult 8.500 de lei. Totodată, persoana va suporta toate pagubele dacă nu respectă recomandările ce ţin de utilizarea unui card bancar. De altfel, toate băncile sunt obligate să afişeze aceste recomandări şi să-i informeze pe clienţi despre posibilele riscuri.

Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că numărul fraudelor cu utilizarea cardurilor bancare este în scădere. Anul trecut, au avut loc cu 14,8% mai puţine infracţiuni de acest fel faţă de 2012, în timp ce valoarea pagubelor s-a micşorat cu 19,5%. Cel mai răspândit tip de fraudă este cel utilizat la plăţile online (tranzacţii card not present), şi anume 50,2% din numărul total din 2013. Statisticile mai arată că numărul furturilor prin intermediul cardurilor bancare din Republica Moldova este cu mult mai mic decât cel din Uniunea Europeană.

Tranzacţiile se fac doar în prezenţa titularului

Este bine de reţinut că orice card de plată trebuie păstrat în siguranţă şi semnat pe verso imediat la primire, iar codurile PIN şi CVV nu trebuie divulgate în nicio circumstanţă, mai ales pe telefon sau alte mijloace virtuale. Orice tranzacţie se face doar în prezenţa titularului, care trebuie să ceară de fiecare dată chitanţa şi să verifice data, numărul cardului, numele şi prenumele, precum şi suma achitată. Dacă o plată eşuează, soldul contului trebuie urgent verificat, iar banca trebuie anunţată imediat despre furt, pierdere sau tentative de fraudare. Băncile îşi previn clienţii să nu răspundă mesajelor SMS prin care se solicită date personale (număr de card, data expirării, codul PIN), iar, în cazul plăţilor pe internet, înrolarea în serviciul 3D Secure care sporeşte securitatea.

Ce riscă infractorul

Potrivit Codului Penal, introducerea, modificarea sau ştergerea datelor informatice se pedepseşte cu închisoare de la 2 până la 5 ani, dacă daunele sunt în proporţii mari (de la 50.000 de lei), şi între 4 şi 9 ani, dacă e vorba de pagube în proporţii deosebit de mari sau de crimă organizată. Furtul unor sume mai mici se sancţionează contravenţional, cu amenzi de la 1.000 până la 2.000 de lei sau până la 15 zile de arest.