Costa prea mult. Şcoala internat de la Orhei se închide. „În instituţie, la 16 iunie 2015, nu vor mai fi copii”

Ministerul Educaţiei confirmă că instituţia şcolară va activa atât timp cât în ea vor mai rămâne copii, adică până la 15 iunie 2015 FOTO Alexandru Tarlev

Copiii de la Şcoala de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din oraşul Orhei spun că au de toate şi nu vor să plece de acolo. Chiar dacă această instituţie urmează să fie închisă până la data de 15 iunie anul curent, directorul şcolii susţine că prevederile Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 sunt necesare.

În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei precizează că a identificat soluţii de reintegrare a copiilor din şcoala-internat în familii biologice sau alte servicii sociale.

Şcoala de tip internat din Orhei a fost fondată în anul 1960. Până anul trecut, copiii nu doar se alimentau şi erau cazaţi acolo, ci îşi făceau şi studiile în cadrul acestei instituţii. „Procesul de transformare a şcolii a început în luna martie 2014, despre acest lucru fiind anunţaţi toţi angajaţii şcolii. Ministerul Educaţiei, Consiliul Raional şi organizaţia obştească „Lumos Moldova” se ocupă de reorganizarea instituţiei. „Lumos” a evaluat situaţia copiilor şi a familiilor lor biologice, verificând posibilitatea de amplasare a copiilor în aceste familii”, ne-a explicat Tudor Bogdan, directorul şcolii-internat din Orhei.

Dorm la internat, învaţă la gimnaziul din localitate

În momentul în care personalul instituţiei de învăţământ a aflat despre modificările care urmau să aibă loc, în şcoală se aflau 87 de copii. „17 dintre ei au finalizat gimnaziul, iar alţii au fost reintegraţi în familie pe parcursul verii. Anul şcolar 2014-2015 a început cu 39 de copii la şcoala internat din Orhei. În primul semestru au fost reintegraţi 8 copii (patru în familiile biologice şi patru în serviciul de asistenţă parentală profesională). Iar în semestrul doi au fost reintegraţi 10 copii. În prezent, în şcoală au rămas 21 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 17 ani”, precizează Tudor Bogdan.

De la 1 septembrie curent, copiii au rămas în şcoala-internat, însă nu a fost posibil să-şi continue studiile acolo. Pe parcursul anului de studii 2014-2015, aceştia au mers la gimnaziul „Mihai Eminescu” din oraşul Orhei, precizează Ministerul Educaţiei într-un răspuns pentru Adevărul Moldova. În acelaşi timp, Tudor Bogdan susţine că 4 dintre copii au fost transferaţi în al doilea semestru la gimnaziul din satul Mitoc (Orhei), în urma unor conflicte de interese.

Tudor Bogdan, directorul şcolii FOTO Alexandru Tarlev

Asigurările oficialilor: copiii nu vor rămâne pe drumuri

Directorul şcolii-internat susţine reforma în care e implicată instituţia. „Pe timpuri, s-a exagerat puţin. În şcolile de tip internat erau copii care meritau să fie în şcoală şi copii care nu meritau. Într-un timp, aici învăţau şi copii ale cadrelor didactice, copii din vecinătate. Aşa era timpul sovietic”. În răspunsul Ministerului Educaţiei se precizează că „în prezent, în instituţie sunt plasaţi 26 de copii, capacitatea instituţiei fiind de 500 de locuri, iar a căminelor - de 400 de locuri. Dintre aceştia, 17 copii vor fi reintegraţi în familia biologică, iar 9 copii (care nu pot merge în familia biologică) vor fi plasaţi în Centrul de Plasament Temporar din s. Isacova, rl Orhei, susţinut financiar de către Consiliul Raional Orhei”.

Directorul susţine reforma, copiii - nu

Tudor Bogdan afirmă că statul trebuie să participe mai activ în direcţia reformelor de acest gen. „Trebuie mărită responsabilitatea părinţilor pentru educaţia copiilor. Pentru părinţi este cel mai uşor să-şi dea copiii la internat, să aibă altcineva grijă de ei. Chiar dacă ei le oferă condiţii de trai mai indecente, nimeni nu poate înlocui căldura sufletească a părinţilor”. De asemenea, directorul este de acord cu închiderea instituţiei pe care o conduce, întreţinerea acesteia fiind foarte costisitoare. „Eu m-am convins că în şcolile-internat copiii, câteodată, altoiesc deprinderi nu prea bune, cum ar fi consumismul. Aici ei primesc hrană, încălţăminte gratis şi aceasta nu influenţează pozitiv asupra lor. Acasă ei muncesc şi fizic, aici nu au unde. Când lucrătorii au auzit că se va închide instituţia nu prea erau de acord. Eu înţeleg că fiecare se gândeşte că aici este un loc de muncă, de unde primesc salariu. Dar este vorba şi despre socializarea copiilor - ei nu vor fi atât de izolaţi ca aici, unde şi învăţau, şi mâncau, şi dormeau”, explică directorul Şcolii internat din Orhei.

Copiii au fost întotdeauna mulţumiţi de condiţiile şcolii FOTO Alexandru Tarlev

Z. este o fată de 14 ani, originară dintr-un sat din raionul Orhei care urmează să se întoarcă la părinţii săi biologici. La internat este de opt ani. „Sunt aici cu alte trei surori. Am fost adusă aici pentru că eram opt copii în familie şi eram săraci. Curând vom pleca toate patru acasă. În aceşti opt ani de zile, părinţii au venit pe la noi, ne luau şi acasă, dar nu tot timpul. Este mai bine aici, aş vrea şi acasă, dar mai mult aici. Aici pot învăţa pe loc, nu trebuie să cheltui bani, aici îmi dau tot ce îmi doresc, cum ar fi haine, dorm pe curat, mănânc la timp”, spune Z. care vrea să devină profesoară de educaţie civică.

Şi D., un băiat de 16 ani, urmează să se întoarcă la familia sa. S-a născut în raionul Criuleni şi a fost plasat la şcoala-internat în urmă cu doi ani. „Am avut probleme în sat, la şcoală şi părinţii, Primăria din sat m-au dat aici. Nu frecventam şcoala. Chiar dacă sunt deja în clasa a noua, nu-mi doresc să se închidă şcoala. Eu aş vrea să stau şi aici şi acasă. Să fi fost clasa a patra, îmi doream să rămân aici, acum însă trebuie să plec acasă. Aici este mai bine, poţi să înveţi mai bine”, povesteşte D., care nu uită să ne spună că înainte nu era atras de şcoală.

Educatorul Vasile Albu activează de 29 de ani în cadrul instituţiei FOTO Alexandru Tarlev

Deprinderile copiilor

Pentru reintegrara în familie este nevoie de acordul copilului. „Nu există probleme mari nici din partea copiilor, nici din partea părinţilor. Însă vara trecută am avut un caz când am vrut să reintegrăm o fetiţă în familia ei biologică. Fetiţa respectivă nu a dorit să meargă, pentru că era pusă la lucru”, spune Tudor Bogdan. 

Şi asistentul social al şcolii-internat ne-a dezvăluit că, pe lângă copiii care acceptă să se întoarcă în familiile biologice, există şi din cei care refuză şi preferă să meargă în altă parte. „Unii copii nu sunt dintre cei mai exemplari. În familie sunt alte cerinţe comparativ cu modul de viaţa cu care sunt deprinşi aici. Sunt şi copii care au deprinderi mai proaste, mai ales cei care au fost aduşi aici la o vârstă mare. Astfel, ei au trăit şi au văzut multe în familiile social-vulnerabile”, explică Irina Croitoru, asistent social la şcoala-internat din Orhei. Pentru a lucra cu aşa copii trebuie să îi cunoşti şi să le simţi durerea, spune şi educatorul Vasile Albu, care activează de 29 de ani la şcoala-internat din Orhei. „Dacă poţi cât de cât să-i ajuţi, ei au încredere în tine şi ai rezultate. Eu sunt de acord că trebuie reforme, sunt de acord că sunt cheltuieli mari, că metodele de studiu sunt vechi, dar modalitatea de optimizare şi de reformare de sus până jos nu este corectă. Am în vedere că optimizarea se aplică pentru instituţiile rezidenţiale, dar nu este pregătită suficient situaţia copiilor, familiilor, unde ei trebuie să meargă”, consideră educatorul.

În prezent, la şcoala internat lucrează 24 de persoane, şase dintre care sunt educatori FOTO Alexandru Tarlev

Nu ajung finanţe

După reintegrarea copiilor în familie, asistenţii sociali îi vizitează cam de trei-patru ori într-o perioadă de jumătate de an, afirmă Elizaveta Iurcu, şef adjunct al Direcţiei asistenţă socială şi protecţia familiei din Orhei. „Mai complicat este până la reintegrare, deoarece trebuie să pregătim familia, localitatea, copilul. Mai sunt cazuri când părinţii biologici îşi doresc să-i ia in familie, dar nu există condiţii prielnice pentru acest lucru. În asemenea cazuri, îi ajutăm să procure câte ceva pentru crearea unui mediu favorabil. Nu avem plângeri din partea copiilor care au fost reintegraţi. Câteva plângeri sunt din partea părinţilor, pentru că nu se pot descurca financiar”, spune Elizaveta Iurcu. Şi asistenta socială a precizat că niciun copil nu a fost plasat în familie până când situaţia social-economică era verificată şi la toţi li se acorda un suport financiar de la 5.000 de lei în sus.

Oponenţii reformei

La început, această reformă nu a creat reacţii pozitive. „Din start, a fost o rezistenţă din partea instituţiei rezidenţiale, din motiv că mulţi rămân fără serviciu şi ei consideră că acolo condiţiile sunt foarte bune. Astfel, mesajele veneau în mod diferit. Noi le spuneam copiilor cât le este de bine în familie, iar acolo li se spunea că este mai bine să rămână la internat. A doua dificultate am avut-o din partea instituţiilor şcolare, a profesorilor. Mulţi dintre copii au fost plasaţi la şcoala-internat din cauza nereuşitelor. Acum, când au început să studieze la gimnaziul din oraş, au întâmpinat dificultăţi. În prezent, aceste lucruri au dispărut. Câteodată mai există o rezistenţă din partea părinţilor, care s-au deprins fără copii acasă”, a adăugat Elizaveta Iurcu. Majoritatea copiilor reintegraţi au mers în familia biologică. Pentru persoanele responsabile de reintegrarea copiilor în familie este mai simplu când se confruntă cu familii în care există problema economică, deoarece ei îi ajută financiar. Mai dificile sunt cazurile când părinţii sunt alcoolici sau unul dintre ei este plecat peste hotare.

Disponibilizarea personalului

Pe parcursul verii precedente, 20 de cadre didactice care au lucrat la şcoala-internat din Orhei au fost plasate la instituţiile de învăţământ din oraş şi din vecinătatea acestuia. Alte 12 persoane au fost disponibilizate. La finele anului şcolar urmează să fie disponibilizate încă 27 de cadre didactice, care urmează să primească indemnizaţii. În prezent, la şcoala internat lucrează 24 de persoane, şase dintre care sunt educatori, explică Tudor Bogdan.

Clădirile instituţiei vor trece din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale din Orhei FOTO Alexandru Tarlev

Cum rămâne cu infrastructura şcolii din Orhei

„Consiliul Raional Orhei a solicitat la data de 16 octombrie 2014 transmiterea clădirilor instituţiei, cu titlu gratuit, din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor publice locale Orhei. Solicitarea va fi analizată, iar decizia adoptată se va regăsi în Hotărârea de Guvern”, precizează conducerea Ministerului Educaţiei pentru Adevărul Moldova, întrebată fiind ce se va întâmpla cu infrastructura instituţiei de învăţământ optimizată. În acest context, Tudor Bogdan spune că pe teritoriul şcolii-internat se planifică să fie deschis un gimnaziu al microraionului Bucuria, dar decizia va fi luată după alegeri. Căminele care sunt ar putea fi utilizate de elevii din localităţile rurale care învaţă la liceele din oraş sau ar putea fi deschisă şi o tabără cu sejur de zi, precizează directorul. Ministerul Educaţiei a subliniat că instituţia şcolară va activa atât timp cât în ea vor mai rămâne copii, adică până la 15 iunie 2015 (funcţionarea instituţiei este asigurată pentru absolvenţii promoţiei 2015 - 6 copii). După 15 iunie 2015, Ministerul Educaţiei va modifica statele de personal ale şcolii-internat în legătură cu lipsa copiilor aflaţi în plasament. „La 14 mai 2015, în cadrul şedinţei Comitetului coordonator al reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului şi a dezvoltării educaţiei incluzive din cadrul Consiliului raional Orhei, a fost pronunţată decizia cu referire la reintegrarea socială a copiilor dezinstituţionalizaţi. În instituţie, la 16 iunie 2015, nu vor mai fi copii”, prognozează ministerul.

Copiii de la Şcoala de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din oraşul Orhei provin din raioanele Ocniţa, Rezina, Orhei, Criuleni şi Şoldăneşti.