Cheltuim milioane ca să pregătim şomeri
0
În timp ce moldovenii se plâng că este practic imposibil să-ţi găseşti un loc de muncă în ţară, agenţii economici spun că au nevoie de angajaţi cu sutele, dar că nu au de unde îi lua.
Republica Moldova investeşte anual 300 de milioane de lei în şcolile de meserii. Deseori însă absolvenţii acestor instituţii ajung şomeri, iar două tremi dintre angajatori se plâng că tinerii specialişti ieşiţi din „profesionale“ sunt foarte prost pregătiţi, iar ei trebuie să investească timp şi bani ca să-i în instruiască de la zero.
1.000 DE EURO RECALIFICAREA UNUI OM
Valeriu Bodiu, directorul companiei Introscop, care produce cablaje pentru maşini, spune că în prezent la uzină lucrează peste 600 de oameni. Compania însă urmează să se dezvolte şi va mai avea nevoie de circa 2.000 de angajaţi. Doritori ar fi, dar nu au pregătirea necesară. „Suntem nevoiţi să-i învăţăm de la zero, chiar şi pe cei care au pregătire universitară. Pentru instruirea fiecărui angajat cheltuim aproximativ 1.000 de euro“, spune directorul Introscop.
PREGĂTIRE DEPĂŞITĂ
Alt patron, aceeaşi problemă. Ca să facă faţă cererii de piaţă, fabrica de textile Tricon de la Cahul este în căutarea a 600 de angajaţi. „Capacităţile întreprinderii sunt suficiente pentru a mări volumul producţiei, însă nu este posibil din cauza că nu există braţe de muncă, care au emigrat“, spune directoare Tricon, Valentina Andreeva. Antreprenoarea afirmă că formarea specialiştilor în domeniu este o problemă stringentă. „Avem nevoie de cusători, tricoteri, tehnologi, controlori. Suntem nevoiţi de foarte multe ori să angajăm persoane care se instruiesc în cadrul întreprinderii. Pentru asta cheltuim foarte mult timp şi resurse financiare“, povesteşte Andreeva.
Şi la fabrica Ionel sunt necesari peste o sută de muncitori. „Nivelul de calificare al potenţialilor angajaţi însă lasă de dorit”, se plânge şi Tamara Luchian, directorul întreprinderii. „Statul cheltuieşte foarte mulţi bani pentru şcolile profesionale. Acolo însă utilajele sunt mult mai vechi decât ale noastre. De multe ori ne este frică să-i lăsăm să înveţe la dispozitive care costă zeci de mii de euro”, adaugă Tamara Luchian.
COLABORARE CU SECTORUL PRIVAT
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai Economiei au demarat o serie de dezbateri cu angajatorii pentru a identifica modalităţile de cooperare cu sectorul privat în învăţământul vocaţional-tehnic. „Trebuie să organizăm cooperarea dintre şcolile profesionale, care dispun de resurse pentru pregătirea teoretică a specialiştilor şi întreprinderi care dispun de utilaj modern pentru instruirea practică“, este de părere ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
BANII URMEAZĂ MESERIA
„Dacă agenţii economici nu sunt satisfăcuţi de nivelul de calificare a absolvenţilor şcolilor profesionale şi consideră acest factor un impediment pentru dezvoltarea businessului, urmează să găsim soluţii. Vrem să ştim dacă sectorul privat vrea să investească în formarea specialiştilor şi cât de departe este gata să meargă, care sunt calificările pentru care vor să investească“, explică ministrul Educaţiei, Maia Sandu.
În cadrul următoarelor întruniri urmează să fie definitivat un catalog al meseriilor care vor fi predate după reformarea şcolilor de meserii.
„Trebuie să stabilim clar în ce măsură vom îndeplini cererile agenţilor economici. Nu putem pregăti doar specialiştii pe care ni-i solicită ei. Avem destui frizeri şi chelneri“ susţine şi ministrul Economiei Valeriu Lazăr. Potrivit lui, ministerele vor trebui să aloce resurse financiare în afaceri care să genereze bani. „Banii pe care îi alocă statul trebuie acordaţi după criteriul eficienţei“, conchide ministrul. ;
REFORMĂ PE BANII UE
UE a anunţat că ne va acorda o asistenţă de 5 milioane euro pentru dezvoltarea învăţământului profesional. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în Moldova există 75 de şcoli de meserii, în care studiază peste 20.000 de studenţi.
Se încarcă comentariile...
