ANALIZĂ Lupta împotriva corupţiei şi  investigarea fraudelor bancare, principalele restanţe ale Chişinăului faţă de Europa

FOTO Arhivă

Acordul de Asociere UE-Republica Moldova a intrat efectiv în vigoare la 1 iulie. Republica Moldova a devenit oficial stat asociat al Uniunii Europene şi scrie un nou capitol în istoria sa, dar multe dintre angajamentele pe care şi le-a luat faţă de Bruxelles nu au fost îndeplinite sau au fost implementate doar pe hârtie.

„Conform ultimului raport pe care l-am publicat , s-au acumulat mai multe restanţe în 2015, din cauza crizei guvernamentale. În anul 2016, se vede o dinamică mai bună, dar oricum un şir de acţiuni planificate sunt în întârziere”, a declarat Iulian Groza, fostul viceministru al Afacerilor Externe , actualmente expert al Institutului de Politici şi Reforme Europene.

Expertul punctează trei domenii de îngrijorare în implementarea prevederilor AA: modul în care funcţionează justiţia, modul în care are loc lupta anticorupţie şi felul în care se efectuează investigarea fraudei bancare.

Fostul viceministru al Afacerilor Externe subliniază că acestea sunt şi motivele pentru care a fost suspendat suportul direct bugetar şi de ce UE a condiţionat acest suport cu acordul FMI.

Alte probleme accentuate de expert ţin de depolitizarea instituţiilor publice. În opinia lui, încă există o influenţă a politicului.

„La capitolul justiţie, chiar dacă sunt anumite progrese, de exemplu prin adoptarea Legii procuraturii, problema este cum sunt aplicate aceste legi. Actualmente, procurorul general este demis, iar pentru a fi ales unul nou, prin noua lege, este necesară modificarea constitutiei, iar deocamdată modificările întârzie, apar alte semne de întrebare, nu cumva procurorul va fi ales din nou conform legi vechi”, a concluzionat Groza.

Expertul IPRE menţionează că sunt peste 1.700 de acţiuni pe care Guvernul trebuie să le implementeze până la sfârşitul anului 2016. Conform analizelor IPRE, din totalul acestor acţiuni au fost realizate aproximativ 25%.

„Noi am cerut de la MAE să facă publică metodologia lor, ca să ne putem racorda la ea. Nu vrem să comentăm metodologia Guvernului, obiectivul nostru e să arătăm o anumită dinamică”, a afirmat fostul viceministru al MAE.

Recomandările experţilor

Iulian Groza e de părere că Guvernul nu trebuie să se limiteze doar la bifarea legilor, ci trebuie să le şi aplice.

În opinia acestuia, evaluarea performanţelor AA va depinde de domeniul luptei cu corupţia: „Dacă vrem ca Moldova să-şi capete încrederea faţă UE, este important ca acest domeniu să fie abordat în primul rând“.

De asemenea, el afirmă că stabilitatea macrofinanciară şi situaţia economică este foarte importantă. Din acest punct de vedere, punctul de reper pentru evaluarea implementării AA, va depinde de acordul cu FMI, care presupune anumite condiţionalităţi.

„Provocarea este foarte mare, dar timp nu a ramas mult. S-ar putea să nu să se reuşească implementarea tuturor acţiunilor planificate. Cea mai mare provocare rămâne lupta anticorupţie şi investigarea fraudelor bancare”, a conchis expertul IPRE, Iulian Groza.

Guvernanţii se gândesc deja la noul plan de implementare pentru următorii trei ani

Viceministrul Afacerilor Externe, Daniela Morari, spune că Acordul de Asociere este un document-cadru de cooperare cu Uniunea Europeană pe care îl aplicăm provizoriu începând cu 1 septembrie 2014. Agenda de Asociere şi Planul de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere (PNAAA) reprezintă cadrul de referinţă pentru paşii care urmează a fi întreprinşi în perioada 2014 – 2016.

„Faptul că toate parlamentele naţionale ale statelor membre au ratificat Acordul în mod prioritar reprezintă un semnal important de susţinere din partea UE a parcursului european al Republicii Moldova“, este de părere Morari.

Cum anume se aplică Acordul de Asociere

Daniela Morari enumeră câteva mecanisme prin care se implementează Acordul. Este vorba de crearea mecanismului instituţional de asociere. Aceste structuri reprezintă nişte reuniuni instituţionalizate între Guvernul Republicii Moldova şi reprezentanţii instituţiilor europene, care discută, monitorizează şi iau decizii cu privire la implementare.

Ministerului Afacerilor Externe îi revine rolul de coordonare şi monitorizare la nivel naţional a implementării, iar Ministerul Economiei devine responsabil de prevederile ce reglementează funcţionarea zonei de comerţ liber aprofundat şi complex. Un rol esenţial în procesul de realizare a Acordului de Asociere îi revine Comisiei Guvernamentale de Integrare Europeană.

O altă pârghie o reprezintă cooperarea cu Parlamentul, organizarea şedinţelor comune şi sincronizarea agendelor, astfel încât proiectele europene să fie analizate în mod prioritar.

Reuşitele şi restanţele Guvernului în implementarea Acordului de Asociere

În domeniul politicii europene de securitate şi apărare şi în cel al politicii externe şi de securitate comună se observă o evoluţie favorabilă, consideră Daniela Morari.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei, au fost adoptate Legea procuraturii, pachetul pe integritate şi mai multe modificări cu privire la statutul judecătorilor. În plus, s-a creat cadrul legal cu privire la incriminarea delapidării fondurilor europene şi internaţionale.

„Suntem conştienţi de volumul considerabil de măsuri care încă urmează să fie puse în practică, în ce priveşte lupta anticorupţie sau reforma justiţiei”, a subliniat viceministrul.

Morari remarcă, pe de altă parte, şi mici restanţe la prevederile din Acord, ce ţin de dialogul politic şi de reforme, de cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate.

În domeniul energetic s-a reuşit adoptarea legilor cu privire la energia electrică şi gazele naturale.

Realizările Guvernului, în cifre

„Procentele de realizare se modifică de la o săptămână la alta, de la o şedinţă de Guvern la următoarea, de la o plenară a Parlamentului la alta. De exemplu, la începutul lunii iunie aveam 58%, iar astăzi deja 69%“, explică viceministrul Afacerilor Externe.

Pentru lunile ce urmează, obiectivul este acela de a depăşi restanţele din Acordul de Asociere şi implementarea deplină a Foii de Parcurs.

Pentru a doua jumătate a anului 2016, Guvernul şi-a propus să finalizeze realizarea Planului de Acţiuni 2014 – 2016.

Morari susţine că îşi doreşte ca până la sfârşitul anului să fie negociată o nouă Agendă de Asociere şi să fie elaborat un nou plan de implementare pentru următorii trei ani 2017 – 2019: „Ne dorim ca noul plan de implementare a Acordului de Asociere să conţină măsuri mai concrete, criterii mai clare de evaluare, rezultate măsurabile. Elaborarea noului Plan presupune un proces la care trebuie să participe şi actorii din societatea civilă şi partenerii de dezvoltare“.