27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România. Se pot uni două state care (nu) se cunosc?

Unirea Basarabiei cu România. FOTO Adevărul Moldova

Relaţiile dintre Republica Moldova şi România s-au intensificat, în ultimii ani, dar este legitim să ne intrebăm dacă cetăţenii din ambele state se cunosc la fel de bine ca politicienii care îi reprezintă.

Istoricul Ion Varta consideră că ideea unităţii teritoriale - dintre România şi Moldova - devine problematică din perspectiva realizării ei, când cunoaşterea dintre cele două state lasă încă de dorit. „Din păcate suntem două state româneşti divizate în urma politicilor instrumentate de Imperiul cel sovietic. Constat, cu mare părere de rău, că mai multe categorii sociale sunt afectate în continuare de morbul progapandei sovietice”, a precizat Varta, în cadrul unei dezbateri iniţiate de Adevărul Moldova.

Unirea Basarabiei cu România. Propaganda rusă ar dispărea dacă basarabenii ar trece Prutul

Ion Varta a subliniat că în spaţiul rural persită ideea falsă, emisă cândva de propaganda sovietică, precum că „între românii basarabeni şi cei de dincolo este o distanţă ca de la cer la pământ”. Astfel, ar exista două popoare, cu limbi diferite. „Această idee a fost inoculată şi ea persistă, iar unii au preluat nişte clişee vechi ale propagandei ruseşti, cum ar fi palma jandarmului român. Toate aceste lucruri nu au fost spulberate printr-o cunoştere mai temeinică a acelor care locuiesc dincolo de Prut. Mulţi, mai ales din mediul rural, nu au avut posibilitatea să călătorească în România şi să vadă la faţa locului cum stau lucrurile. O mare parte dintre ei nu au nici în prezent posbilitatea financiară. Tot ce s-a inoculat cu atâta măiestrie de propaganda sovietică poate dispărea dacă ar exista o comunicare permanentă între oamneii din Republica Moldova şi România”, explică istoricul.

Maşinăria rusă de propagandă face ravagii în mentalitatea colectivă a basarabenilor

El a menţionat că puţini români basarabeni s-au documentat cu privire la trecutul şi identitatea lor. „Întrebări precum «Cine suntem?», «Unde ne poziţionăm noi ca entitate naţională?» nu sunt puse nici în prezent. De la această ignoranţă avem cel mai mult de pierdut. Maşinăria rusă de propagandă încă face ravagii în mentalitatea colectivă a românilor basarabeni. Există, în schimb, şi multă ignoranţă din partea unora şi nu doar a simplilor cetăţeni. Partea politică are şi ea o vină”, adaugă Varta. În opinia sa, mass media rusească din Republica Moldova prinde foarte bine în rândul populaţiei, mai ales în contextul războiului din Ucraina, mai ales prin faptul că mulţi simpatizează Rusia şi au o atitudine vădit ostilă faţă de Ucraina.

„La ora actuală, dacă s-ar face un sondaj pertinent, un procent destul de mare de basarabeni români ar pleda pentru reîntregirea neamului românesc. Cred că sunt, cu siguranţă, circa 30% care ar dori acest lucru”.

„O bună parte din românii basarabeni nu sunt bine informaţi despre ce înseamnă România la ora actuală, respectiv, despre nivelul de trai al românilor şi deschiderea de care dau dovadă”

Unirea Basarabiei cu România. Moldova poate descoperi România prin integrarea europeană

Varta a precizat că, în perioda 2005-2009, când a fost deputat, a avut timp să discute cu oamenii din spaţiul rural şi să afle ce îşi doresc oamenii de la politicieni şi de la România. „Chiar în perioada guvernării comuniste, când regimul era autoritar şi era riscant să-ţi expui un punct de vedere românesc în spaţiul public, am descoperit multă lume de bună credinţă care era ancorată în această idee naţională panromânească”, a subliniat Varta.

Istoricul a precizat că şi la nivel bilateral se întâmplă multe lucruri benefice în ultimul timp. „Primim semnale frumoase din partea României. Parcă şi ai noştri au pornit spre această idee frumoasă. În 2018 vom avea ocazia să consemnăm 100 de ani de la unire. S-au lansat mai multe idei îndrăzneţe, ca în acest moment să se realizeze unirea”, a menţionat Varta.

Fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova crede că Republica Moldova este în vizorul Federaţiei Ruse, din punct de vedere geostrategic. „Kremlinul urmăreşte Moldova şi gurile Dunării. Multe mişcări de unificare ar putea fi anihilate prin atâtea şi atâtea pârghii pe care Rusia le are în prezent”, a subliniat Varta. Din acest considerent, istoricul consideră că este mai prudentă ideea de integrare europeană, astfel ca Republica Moldova să intre în familia europeană pentru a se modeniza şi pentru a descoperi România prin dispariţia graniţelor.

Cheltuielile enorme ale unirii răcoresc spiritele unioniste

Sergiu Nazaria, directorul executiv al Asociaţiei Istoricilor şi Politologilor „Pro-Moldova”, este de altă părere. El admite că, în general, două state, probabil, se pot uni dacă există dorinţă reciprocă, însă nu vede o asemenea perspectivă atunci când se referă la Republica Moldova şi România. „Majoritatea moldovenenilor nu doresc această unire, dar eu nu ştiu în ce măsură românii o doresc. Poate, pur spiritual, românii nu sunt împotriva unirii, dar după toate calculele unirea va necesita cheltuieli enorme din partea României, bani pe care românii nu îi au, mai ales că şi ei se confruntă cu probleme financiare serioase. Asta cam răcoreşte spiritele unioniste”, argumentează politologul.

Unirea Basarabiei cu România, posibilă în caz unui cataclism sau război

În opinia sa, dacă lumea nu va fi zguduită de situaţii excepţionale, precum războaie, epidemii sau alte cataclisme, unirea nu va fi posibilă. „Cei care participă la manifestaţii unioniste doresc unirea cu România, dar asta nu înseamnă că majoritatea tinerilor o doresc. Nu am văzut niciun argument care ar fi în folosul tezei cum că majoritatea tinerilor o doresc. Ei sunt părtaşii principali ai unirii cu România, faţă de alte categorii de vârstă. Educaţia scolară, ceea ce li se insuflă prin intermediul manualelor şi profesorilor, prin mass media, are un efect asupra lor”, crede Nazaria.

După contactul cu românii, mulţi basarabeni realizează că sunt diferiţi

Istoricul crede că, în timp, mulţi dintre aceşti tineri, majoritatea cărora sunt studenţi şi care îşi doresc unirea, îşi vor schimbă radical opinia. „Atât timp cât tineretul nostru moldovenesc gândeşte că sunt români, în baza educaţiei oferită de şcoală sau mass media, au ideea românească adânc înrădăcinată în capul lor. Din momentul în care ei intră în contact cu românii, foarte mulţi dintre ei înţeleg că ei nu sunt români. Alţii se conving că sunt români, prin urmare problema aparţine individului şi felului cum îşi interpretează experienţele”, a concluzionat Sergiu Nazaria, cunoscut ca un adept al „teoriei moldovenismului”.