VIDEO Expert rus: Scutul antirachetă din România, o ameninţare directă la adresa Rusiei

Polonia şi Cehia nu sunt mulţumite de decizia SUA

Presa internaţională scrie despre decizia României de a accepta scutul antirachetă pe teritoriul său, în ciuda planului şi propunerilor fostului preşedinte George Bush care vizau Polonia şi Cehia. După şedinta CSAT, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că interceptorii de rachetă vor fi poziţionaţi în ţară din 2015, la cererea preşedintelui american, Barack Obama.

Planurile SUA de a plasa în România componente ale scutului antirachetă reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii Rusiei, a declarat un analist militar rus. Potrivit acestuia  cu nave armate cu rachete SM-3s în Marea Nordului, Marea Neagră şi Marea Mediterană şi cu baze mobile în Europa Centrală, Rusia va fi înconjurată de interceptori antirachetă americani până în 2015.  Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că Rusia aşteaptă lămuriri de la SUA privind decizia de a instala în România interceptori tereşti ca parte a scutului antirachetă. Citiţi mai multe aici.

"Aşteptăm ca Statele Unite să ofere o explicaţie exhaustivă, luând în considerare faptul că regimul Mării Negre este reglementat de Convenţia de la Montreux", a spus Lavrov, citat de Ria Novosti.

În septembrie, Obama a "fragmentat" planul din era lui Bush pentru un scut antirachetă foarte scump de 10 interceptori plasaţi în Polonia, cu legătură la o bază de radar în Republica Cehă, scriu cei de la financialtimes.com.  Distrugerea acestui plan a cauzat consternare în Varşovia şi Praga, care au văzut înel un motiv pentru staţionarea permanentă a trupelor SUA pe teritoriul lor, ofeerindu-le astfel o măsură de securitate în plus împotriva Rusiei.

Citeşte şi:

România intră în „Războiul stelelor“

Băsescu: Pe teritoriul României vor fi plasaţi interceptori ca parte a scutului antirachetă

Guvernul american a cerut 8,4 miliarde de dolari pentru programul la nivel global din anul 2011 - o creştere de mai bine de jumătate de miliard de dolari faţă de anul trecut. Pe de altă parte, Rusia nu a fost prea încântată de atenţia pe care SUA a acordat-o acestui scut antirachetă, considerând că este o ameninţare la arsenalul său nuclear.

Vicepreşedintele american, Joseph Biden, s-a deplasat în Europa, în octombrie, pentru a genera suport pentru planul revizuit al scutului antirachetă. Guvernul din Polonia deja acceptase să ia parte la acest plan. 

"Abordarea noastră revizuită este adaptată pentru a prevedea ameninţarea care vine din Iran" a spus purtătorul de cuvânt al departamentului de stat din SUA, Philip Crowley. "Avem de gând să ne protejăm interesele şi pe cele ale aliaţilor noştri", a completat el, confirmând că România va găzdui scutul antirachetă, scriu şi cei de la StraitTimes.com

Crowley a încercat să liniştească temerile Rusiei, declarând că "aşa cum am preciziat de mai multe ori, acest plan nu este o măsură îndreptată către Rusia", scrie Washington Post.

De asemenea, după decizia CSAT, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, a spus că anunţul a fost pine primit. "Suntem încântaţi că România a decis să participe la scutul antirachetă", a spus el în Washington, scrie şi New York Times.

Directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dimitri V. Trenin, a declarat că decizia României nu avenit ca o surpriză completă pentru liderii Rusiei, din moment ce a fost una dintre opţiunile pe care oamenii au aveam în plan. El a adăugat că teritoriul României se află mai departe de graniţa cu Rusia şi, spre deosebire de propunerea pentru Polonia, nu ar permite interceptorilor de rachetă să oprească o rachetă din Rusia îndreptată către Statele Unite peste Oceanul Arctic, o posibilitate care a cauzat stare de nelinişte în Moscova.

Totuşi, liderii din Rusia se plâng în continuare că sistemul de rachetă ar putea "supăra" războiul rece de putere. Primul ministru Vladimir Putin a declarat în decembrie că planul a fost principalul obstacol al negocierilor de a înlocui tratatul de reducere strategică a armelor.  Dar oficialii spun că Rusia a fost cea care a sugerat alternative în România sau Bulgaria în locul Poloniei şi Cehiei.