VIDEO Dubai: preţul extravaganţei

Încrederea în economiile emergente a scăzut după criza din emirat. Cererea de restructurare a datoriei externe formulată de Dubai ar putea conduce la o corecţie pe pieţele emergente.

Este posibilă scăderea cu aproximativ 20% a acţiunilor cotate la bursele din statele aflate în curs de dezvoltare, a declarat Mark Mobius, directorul general al companiei Templeton Asset Management, care deţine active de 25 de miliarde de dolari.

Această scădere bursieră demonstrează că numai investiţiile bugetare nu sunt suficiente pentru protejarea pieţelor finaciare, consideră Arnab Das, analist la Roubini Global Economics, citat de agenţia Bloomberg.

Volatilitatea ridicată a pieţelor de capital şi aversiunea pentru risc ar putea să crească dacă se înmulţesc cazurile de intrare în incapacitate de plată a unor companiilor sau state. Indicii bursieri au scăzut pentru a doua zi consecutiv la nivel global la fel ca şi obligaţiunile de stat, imediat după ce Dubai World, companie de investiţii deţinută de stat, a anunţat că nu poate să-şi plătească ratele pentru împrumuturile contractate ce însumează 59 de miliarde de dolari.

Indicele MSCI, care măsoară evoluţia globală a burselor, a pierdut 4,7% în două zile, după ce, faţă de martie 2009 valoarea sa s-a dublat.

Finanţarea datoriei publice se scumpeşte

Expunerea băncilor europene pe companiile şi titurile de state emise de ţările care compun Emiratele Arabe Unite (EAU) este de 87 de miliarde de dolari. Printre instituţiile financiare care au cele mai mari expuneri pe Dubai se numără băncile britanice HSBC, RBS şi Barclays, cele franceze BNP Paribas şi Calyon, banca germană Deutsche Bank şi cea elveţiană UBS. „Problemele apar atunci când pieţele îşi pierd încrederea în capacitatea statelor de a rambursa datoriile", a explicat Juan Carlos Rodado, analist la Natixis.

Statele est-europene, sunt afectate de retragerea de fonduri de către investitorii străini din cauza recesiunii, printre cele mai expuse fiind ţările baltice, România şi Ucraina, marcate şi de instabilitate politică, a arătat Rodado. Pentru a continua să atragă investitori, aceste ţări au fost nevoite să accepte dobânzi mai mari la credite, ceea ce a majorat costul datoriilor, a explicat Guy Longueville, analist la BNP Paribas.

Odată cu declanşarea actualei recesiuni, un astfel de scenariu pesimist revine în actualitate. Din acest motiv, pieţele au devenit precaute faţă de plasamentele în obligaţiuni guvernamentale şi evită titlurile emise de unele state.

Totuşi este destul de puţin probabil ca Dubai să intre efectiv în faliment, datorită sprijinului oferit de emiratul mai bogat Abu Dhabi, însă poziţia financiară va fi slăbită semnificativ la ieşirea din criză, susţin analiştii, citaţi de AFP.

Abu Dhabi va interveni financiar

Capitala economică a EAU, Dubai, este în umbra Abu Dhabi, ce produce 90% din petrolul Emiratelor, în timp ce rezervele de petrol din Dubai sunt aproape de zero. Abu Dhabi va veni în ajutorul emiratului, care s-a lansat în ultimii ani în proiecte colosale, ce au dus la adâncirea datoriilor.

„Emiratul Abu Dhabi nu va permite niciodată prăbuşirea Dubaiului, chiar dacă îi critică exuberanţa şi excesele", a declarat un specialist în finanţele din regiunea islamică. Însă acesta estimează că dezvăluirea fragilităţii financiare ar putea oferi emiratului Abu Dhabi ocazia de a relua controlul asupra celorlalte emirate, în urma crizei.

Datorii

Obligate să ajute populaţia şi băncile, guvernele statelor aflate în dezvoltare s-au înda­torat masiv pentru finanţarea deficitelor publice. Po­trivit Moody's, da­to­ria publică, la nivel mon­dial, a crescut cu 45% în intervalul 2007-2010.

Lux peste posibilităţi

Deşi descris adesea drept un oraş-stat sau chiar ca o ţară, Dubai este membru al federaţiei Emiratelor Arabe, împreună cu alte şase emirate.

Numai unul dintre ele, Abu Dhabi, posedă rezerve substanţiale de petrol, fapt pentru care domină cele mai multe zone ale politicii federale.

Singura speranţă a Dubaiului pentru a menţine o identitate distinctă a fost de a se diversifica în ritm alert, dezvoltând sectoare nepetrolifere, cum ar fi turismul de lux şi afacerile imobiliare.

Megaproiecte

Emiratul a devenit sinonim cu excesul şi extravaganţa, cunoscând o dezvoltare spectaculoasă. Dubaiul are un zgârâie-nori care îşi schimbă forma -Turnul Dinamic, cea mai înaltă clădire din lume - Burj Dubai şi cel mai scump şi mai înalt hotel din lume - Burj Al Arab.

Megaproiectele sale includ gigante insule artificiale şi cea mai mare staţiune de schi acoperită din lume. Acestea au presupus împrumuturi care au adus acum emiratul pe marginea prăpastiei. Întrebarea este dacă incapacitatea sa de plată este o problemă trecătoare sau va avea un efect de domino asupra economiei mondiale.