VIDEO Dan Petre, la Adevărul Live: „Frustrarea turcilor este că nu sunt întrebaţi”
0Ce a provocat, dincolo de aparenţe, revoltele de stradă din Turcia şi care sunt consecinţele previzibile ale conflictului reprezintă subiectul dezbaterii moderate de jurnaliştii Adevărul Ioana Lupea şi Dan Marinescu, la “Adevărul Live”, cu fostul secretar de stat în MAE roman, Dan Petre.
Invitat prin telefon: fostul premier şi ministru de Externe, Petre Roman, blogger adevarul.ro
Dan Petre: Mulţi dintre protestatari poate o mască. Masca grupării Anonymous, văzută ca o formulă de rezistenţă tăcută, fără faţă. Nu e vorba numai de austeritate sau de cazuri izolate. Avem şi la nivelul UE care nu mai au încredere în sistem. Şi în România, anul trecut, a fost o frică a societăţii că mecanismele democraţiei nu funcţionează, nu se autoreglează. Vedem acest lucru în partidele anti-sistem din Italia, mişcările de tip Occupy, mişcarea FEMEN şi altele. Există o percepţie că guvernele din aceste ţări devin autoritare.
Guvernul AKP a încercat o impunere a unei democraţii mai mult teoretice, vizibilă doar la vot. În Turcia, ca şi în Ungaria, opoziţia este disipată, suferă de conflicte interne, nu poate face faţă.
În România, suntem într-o fază post –criză de tipul acestora. A apărut o formulă de populism oportunist. De exemplu, PPDD nu este de stânga, nu pare să aibă o ideologie. PPDD nu este un partid adevărat, ci urmează moda tătucilor-salvatori.
Ioana Lupea: Statele sunt neputincioase în faţa dictaturii pieţelor. Acest lucru creează protestele din Europa, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Turcia, unde oamenii protestează împotriva unei dictaturi politice. Cel puţin asta este percepţia oamenilor.
Dan Petre: Oamenii se simt invadaţi de un stat care se bagă în prea multe. Monitorizarea internetului şi lucruri asemănătoare. Turcia are o problemă în acest sens.
Cât poate AKP să promoveze o agendă conservatoare religioasă în societatea tură? Aceasta e întrebarea societăţii turce. Avem această problemă şi în cazul religiei creştine în SUA, dar şi în religia mozaică, în Israel. Există problema conservatorismului religios în societăţile post-moderne.
Moderizarea turcă făcută de Ataturk, a fost proces impus de sus în jos, foarte brutal. Dar nu a fost digerat în toată Turcia. Ca şi în cazul comunismului în Europa, au scăpat nişte părţi mai tradiţionale, care nu au acceptat noile norme impuse.
Frustrarea turcilor este că nu sunt întrebaţi. Nu sunt sigur că AKP-ul nu are legitimitate populară.
Dar în Turcia, nu este o democraţie participativă – negociere permanentă între societatea civilă şi partide. Este o democraţie reprezentativă. Şi acelaşi sentiment de lipsă a participării l-au avut şi Grecia, Italia, o parte din Germania, Franţa.
Partidele extremiste din Italia şi Grecia au apărut din cauza crizei politice acute, şi câştigă teren.
Europa Sudică are probleme de dezvoltare din două secole încoace. În Italia, Spania şi restul, vorbeşti cu pereţii, nu ai cu cine să te înţelegi. Clasa politică de acolo s-a decredibilizat teribil. Şi stânga franceză a fost momente foarte grele.
Criza a însemnat sfârşitul iluziei că totul va fi bine.
Noi, oamenii, băncile, toţi, credeam că există o singură cale: în sus, tot mai sus. Statistica pe termen scurt ne-a orbit.
Iar acum suntem într-o zonă foarte neplăcută. Nu ne mai schimbăm maşina o dată la 3 ani, samd.
Ideologie centru-dreapta nu mai reuşesc să găsească un răspuns la problemele actuale. Erau o soluţie la 1850, dar nu acum în post-modernism. Apar nişte neoconservatori religioşi care vor să reinventeze societatea post-modernă, prin nişte norme stricte.
Petre Roman: Protestele continuă pentru că în faţa unei cereri cetăţenesti, nepolitică, perfect legitime, premierul a avut o reacţie arogantă. În felul acesta el a descărcat o tensiune care deja exista în societatea turcă, foarte interesantă pentru noi care priveam uimiţi la democraţia din Turcia. Turcia a demonstrat ca tancurile politice care împing spre autoritarism nu sunt acceptate de societatea civilă.
Nu mai vorba doar de nişte grupuri izolate. Eu cred că momentan, e nevoie de o voce de altă natură, decât de confruntarea politică – pentru a aduce lucrurile la un dialog pacifist. Procesul de pacificare cu minoritatea kurdă este foarte pozitivă şi este păcat ca Turcia să nu realizeze un dialog, pentru a păstra aceste progrese.
Nu cred că România va fi afectată. Poate doar la nivel de investitori turci. Dar nu cred că ne putem gândi aşa departe.
Cred că în curând se va găsi o modalitate de dialog. Trebuie să apară vocile credibile din societatea civilă, care sunt raţionale şi vor să păstreze lucrurile bune din actuala societate turcă – mai ales economic.
Semnalul poporului este nu faci tu tot ce vrei tu.
Păcat că Erdogan a făcut acea afirmaţie legată de intervenţia serviciilor străine. Seamănă cu afirmaţiile unor dictatori renumiţi.
Dan Petre: Chestiunea aceasta cu intervenţia altora, vine de undeva de la FBI din anii 60, când se credea că revoltele împotriva războiului sunt orchestrate de sovietici. Practic, apare atunci când nu poţi să crezi că eşti contrazis atât de puternic. De aceea e bună şi opoziţia, ca să mai existe o constetare, un dialog.
În Turcia e şi o tensiune de tip fundamental. Şi AKP-ul este destul de dizivat. E o bătălie etică.
Bursa turcă e a doua zi în scădere, undeva la 10% deci nu e o glumă. Să ne amintim ce s-a întâmplat în 1999 la ultima criza a Turciei- 3 bănci turceşti s-au închis în România.
Speranţa mea e că autorităţile vor acţiona cu mai puţină violenţă, şi mai multă înţelepciune.
Nu cred că vorbim de o represiune masivă.
Ioana Lupea: Erdogan a ameninţat cu războiul civil. A spus că nu îşi poate opri simpatizanţii să iasă în stradă.
Dan Peter: Cred că Erdogan trebuie să treacă la discuţii constituţionale. Trebuie să înţeleagă că tot va ajunge la soluţii de compromis.
Noi încă nu am simţit ceea ce înseamnă o majoritate zdrobitoare care face ce vrea, cum este în Ungaria sau Turcia.
Eu cred că oamenii trebuie lăsaţi să protesteze. Dreptul e a protesta este o caracteristică a democraţiei.
Se încarcă comentariile...
