Ucrainenii, afectaţi fizic şi psihic de Cernobîl

0
0

La 25 de ani după tragicul accident de la Cernobîl, urmele dezastrului sunt încă vizibile, atât în zona adiacentă centralei, cât şi în starea fizică şi psihică a ucrainenilor.

Comemorarea a 25 de ani de la  accidentul de la Cernobîl se petrece sub auspicii nefavorabile. Explozia reactorului patru al centralei, la 26 aprilie 1986,  a provocat un dezastru ecologic care este folosit şi astăzi ca etalon în clasificarea incidentelor nucleare. După un sfert de secol, în celălalt colţ al lumii, la Fukushima, experţii încearcă să controleze un alt accident, de acelaşi tip, care, nu cu mult timp în urmă, a fost clasificat având acelaşi nivel de gravitate cu Cernobîlul.


Deosebirea între cele două evenimente ţine, în schimb, de modul în care autorităţile au ales să acţioneze. Dacă în cazul Fukushima, Japonia a ales să evacueze populaţia în primele zile după producerea accidentului, autorităţilor sovietice le-au luat mai multe săptămâni până au evacuat comunităţile ce locuiau în apropierea centralei. Secretomania Moscovei în privinţa accidentului nu a făcut decât să crească numărul de victime directe şi indirecte, lăsând urme adânci în conştiinţa ucrainenilor.


Impactul asupra sănătăţii populaţiei
Dincolo de dimensiunea psihologică, Cernobîlul a afectat puternic sănătatea celor aflaţi în proximitatea centralei la momentul accidentului.
La scurt timp de la producerea exploziei, Iuri Bandajevski, directorul unui institut medical localizat într-unul din oraşele cele mai afectate de accident, a documentat creşterea incidenţei cancerelor şi altor boli legate de expunerea la radiaţii. Acesta a criticat explicit autorităţile sovietice pentru incapacitatea de a reacţiona rapid la criză, prin punerea la dispoziţia populaţiei a pastilelor cu iod. Critica medicului sovietic a condus la încarcerarea sa de către autorităţile din Belarus, în urma unui proces suspect, din punctul de vedere al organizaţiilor internaţionale pentru protecţia drepturilor omului.


Într-o declaraţie acordată Radio Europa Liberă, medicul acuză autorităţile de la Minsk pentru faptul că ignoră efectele Cernobîlului, observabile şi astăzi:
“Mai multe generaţii au fost expuse unor doze mari de radiaţii iar rezultatul este observabil astăzi. Bolile cardiovasculare şi cancerul sunt consecinţele exploziei. Şi doze de radiaţie în plus, chiar şi în cantităţi mici, vor face ca sănătatea oamenilor să se deterioreze, starea lor de sănătate fiind în continuare precară, cu probleme metabolice şi de imunitate. Deci, orice radiaţie în plus nu este de dorit”, a spus Bandajevski, replicând la intenţia autorităţilor belaruse de a construi o nouă centrală nucleară.


Deşi nu există o opinie comună a specialiştilor asupra nivelului în care populaţia a fost afectată de explozie, s-a observat o creştere de 30 de ori a cazurilor de cancer tiroidian, în special la copii.

Urme psihologice adânci

Deşi nu există o practică unitară în Ucraina, Rusia şi Belarus  în privinţa metodologiei studiilor care s-au ocupat de impactul psihologic şi social al accidentului, s-a constatat o tentaţie a populaţiei afectate de eveniment să considere că toate problemele de sănătate sunt legate de Cernobîl.


„Este interesant de observat că astăzi, oameni născuţi după dispariţia Uniunii Sovietice, sau indivizi care au uitat de Cernobîl consideră că problemele de sănătate sunt legate de dezastrul de la Cernobîl. Asta nu este legat neapărat de Cernobîl ci de lipsa de încredere în practica medicală din Ucraina”, spune psihiatrul Semion Hluzman.


Această auto-diagnoză populară a ajuns să îşi pună amprenta asupra modului în care autorităţile conturează politicile medicale. John  Havenaar, un psihiatrul olandez, autor al multor studii realizate în Belarus şi Ucraina, a constatat că incidenţa bolilor psihologice legate de Cernobîl este mai mică decât în rapoartele şi studiile realizate de cercetătorii locali.


Havenaar concluzionează că impactul asupra societăţii a fost semnificativ.
„ Toţi aceşti oameni şi-au pierdut încrederea în autorităţi. Există o confuzie generată de rapoartele contradictorii; nu înţeleg de ce unii oameni sunt examinaţi anual în timp ce alţii trăiesc în aceleaşi condiţii dar nu primesc nimic. Accidentul a avut un impact puternic asupra economiei, exact atunci când Uniunea Sovietică dispărea. Dezastrul a avut un impact social enorm”, a subliniat Havenaar.


În lume


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri