Trebuie Occidentul să îl mai susţină pe Karzai?

Discursul critic la adresa Occidentului din urmă cu două săptămâni al preşedintelui Afganistanului a născut o polemică în publicistica internaţională de specialitate: Trebuie comunitatea internaţională să-l mai susţină pe Karzai?

Într-un articol recent tratam efectul declanşator al vizitei preşedintelui Obama în Irak, care a determinat reacţia ostilă a preşedintelui Afgan, Hamid Karzai, faţă de comunitatea internaţională. Criticile publice ale Statelor Unite la adresa regimului său, reacţiile generate de frauda masivă a alegerilor din 2009 şi suspiciunea crescândă între conducerea afgană şi partenerii occidentali, au condus la o reacţie dură a lui Karzai, care a afirmat că Occidentul încearcă decredibilizarea sa, pentru a transforma Afganistanul într-un “stat marionetă”.

Dacă Statele Unite au avut o reacţie oficială liniştitoare, punând o veritabilă batistă pe ţambalul liderului afgan, reacţiile analiştilor au baleiat între o atitudine critică faţă de acesta sau, din contră, faţă de politica SUA în ceea ce-l priveşte pe Karzai.

Pro şi contra
Hubertus Hoffmann, analizând situaţia din regiune pentru Wold Security Network, lansează un apel, sugerând Occidentului, printr-o argumentaţie în zece puncte, să-l “scoată pe Karzai din prima linie”. Conform analistului german, “preşedintele Karzai este epuizat după opt ani de lupte politice, într-un mediu periculos”, motiv pentru care “reputaţia sa este aproape nulă, atât în Pakistan cât şi în interiorul comunităţii paştune, forţa motrice a insurgenţei”.

Soluţia sugerată de Hoffmann este “pensionarea” preşedintelui afgan şi înlocuirea sa cu o personalitate nouă, proaspătă, care să facă faţă riscurilor politice şi să comunice mai bine cu aliaţii.

Totuşi, nu toată lumea pare să fie de acord cu această idee. Fareed Zakaria, editorialist al Newsweek şi bun cunoscător al realităţilor regionale, neagă premisele lui Hoffman, plecând de la ideea că, bun sau rău, Karzai este singurul colaborator afgan pe care-l are la dispoziţie Occidentul.

“Karzai este cel mai popular, şi credibil politician afgan aflat la dispoziţia Occidentului. Dincolo de multele sale defecte, nimeni nu poate colabora mai bine cu aliaţii decât el. De asemenea, este preşedintele ales al Afganistanului, fapt recunoscut şi de Naţiunile Unite. Deşi alegerile au fost viciate, majoritatea observatorilor consideră că Hamid Karzai ar fi câştigat oricum alegerile în faţa oponentului său. În consecinţă, singura metodă prin care preşedintele afgan poate fi înlocuit este o lovitură de stat militară, acţiune atât de delegitimatoare şi destabilizatoare, încât nici nu merită luată în considerare”, scrie Zakaria în articolul său din 9 aprilie.

Există o alternativă?
Zakaria respinge, spre deosebire de Hoffmann, pe Abdullah Abdullah, fostul oponent al lui Karzai în alegerile prezidenţiale,  ca variantă viabilă pentru a prelua puterea. El argumentează că Abdullah, lider al minorităţii tadjice, nu ar avea legitimitate în faţa paştunilor, a căror cooperare este esenţială pentru pacificarea statului.

Pentru Zakaria, cheia victoriei în Afganistan, obiectiv autoimpus de preşedintele Obama, este abordarea realistă a problemei În cazul în care Karzai ar fi schimbat, în locul său nu urmează să vină un “virtuos democrat jeffersonian cu talente manageriale deosebite”.