Summitul Biden-Putin: Preşedintele american a ales să intre în direct dintr-o cameră ultrasecurizată de la Casa Albă | VIDEO
0Joe Biden şi Vladimir Putin au discutat timp de două ore, începând cu 17.00 ora României, în primul lor summitul online, mult cerut de Moscova. Summitul a avut loc într-un context tensionat în jurul Ucrainei. Dacă Washingtonul vrea să evite o escaladare militară în ţara vecină, Moscova intenţionează să-şi afirme propriile „linii roşii” strategice.
Summitul online dintre Biden şi Putin a început în jurul orei 17.00 în România, aşa cum fusese prevăzut. Nu există o limită pentru durata videoconferinţei. „Va dura atâta timp cât va trebui”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
În cele din urmă, a durat aproximativ două ore.
După discuţia cu Putin, Joe Biden îl va suna pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Contacte la cel mai înalt nivel sunt aşteptate cu Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie.
Joe Biden a participat la summit din „Situation Room” de la Casa Albă. Alegerea acestei încăperi ultrasecurizate, de unde executivul american conduce intervenţii militare sensibile, ilustrează gradul ridicat de securitate acordat de Casa Albă evenimentului.
Presa nu a avut acces în camera lui Biden. Kremlinul a permis în schimb pentru câteva secunde accesul presei afiliate regimului. Nu au fost schimbate gesturi de amabilităţi pentru reporteri, aşa cum s-a întâmplat la recentul summit virtual al lui Joe Biden cu omologul său chinez Xi Jinping, la care preşedintele american a participat dintr-o sufragerie.
Ambiţia lui Biden de a stabili o relaţie „stabilă” şi „previzibilă” cu Rusia, exprimată în iunie în timpul unui summit faţă în faţă cu Putin la Geneva, pare să dăinuie, cel puţin pentru moment.
Putin, la rândul său, insistă pentru menţinerea Ucrainei în sfera sa de influenţă, opunându-se aderării vecinului său la NATO. O idee respinsă în bloc de Kiev şi NATO, care i-a reamintit Rusiei că nu are dreptul să emită pretenţii asupra cursului unei „ţări suverane”.
Contactul la cel mai înalt nivel era „foarte necesar”, a comentat ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, înainte de apel. Cele două ţări au „probleme care se înmulţesc”, a adăugat el.
Acest summit a avut loc în contextul unor mobilizări masive de trupe ruse la graniţa cu Ucraina. Potrivit Kievului, armata rusă are în prezent 95.000 de militari pe flancul său estic. O invazie ar putea avea loc la sfârşitul lui ianuarie sau la începutul lui februarie, avertizează partea ucraineană. Temeri în acest sens sunt exprimate de NATO, SUA şi alte ţări occidentale, care au invitat Rusia la dezescaladare şi dialog.
Analiştii consideră că discuţia virtuală între cei doi lideri ar putea constitui un prim pas către o nouă întâlnire, dorită de către preşedintele rus.
De altfel, Biden i-a transmis lui Putin înainte de începerea discuţiei că „speră” să se întâlnească din nou cu preşedintele rus, care a lipsit la summitul G20 desfăşurat la sfârşitul lui octombrie la Roma.
Cei doi s-au văzut prima oară la Kremlin în 2011. Biden a povestit apoi că i-a spus liderului rus că „nu cred că aveţi suflet”. Ei s-au revăzut apoi la Geneva, în 2014, iar apoi în acelaşi oraş în iunie, anul acesta, după ce Biden a devenit, între timp, preşedintele Americii. Contactele lor au continuat de atunci, dar şi tensiunile.
Putin nu vrea o relaţie stabilă şi previzibilă
Dmitri Peskov a afirmat că un subiect al discuţiilor Biden-Putin va fi reprezentat de NATO şi garanţiile de securitate pe termen lung din partea Occidentului.
FOTO Getty Images
Criza inflamată de Rusia în Ucraina să fie un test dificil pentru Biden. Această întâlnire ar putea permite lansarea unui dialog, însă nu este de aşteptat prea mult acest lucru.
Heather Conley, de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), consideră că, dacă preşedintele rus nu obţine satisfacţie, atunci „el va folosi mijloace militare pentru a-şi atinge scopurile politice”.
Or el vrea să slăbească legăturile între Kiev şi Occident, apreciază ea, pentru că el vede Ucraina ca pe „un fel de portavion pentru NATO”.
Putin nu vrea o relaţie stabilă şi previzibilă cu SUA, aşa cum solicită Biden. Liderul de la Kremlin consideră SUA un duşman al regimului său, scrie Washington Post.
Biden va avea nevoie de o nouă strategie pentru a limita Rusia. Dar sprijinul Ucrainei trebuie să fie o componentă centrală a acestei strategii mai ample. O politică mai eficientă a SUA faţă de Moscova începe cu o cooperare stabilă, puternică şi eficientă cu Ucraina, conchide ziarul american.
Într-un comunicat difuzat cu doar câteva ore înainte de conferinţa online dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin, Ministerul ucrainean al Apărării anunţă că „inamicul (rus, n. red.) a crescut numărul de perechi de trăgători de elită” în Donbas.
Sunt „gata să provoace pierderi personalului Forţelor Întrunite, să distrugă elemente de monitorizare video şi să provoace riposta cu focuri de armă”, avertizează Ministerul ucrainean al Apărării.
Donbas este o regiune din estul Ucrainei afectată de o rebeliune a forţelor separatiste proruse, care sunt susţinute puternic de Rusia. Conflictul armat din Donbas a izbucnit în aprilie 2014, la nicio lună de la anexarea Crimeei de către Rusia, şi s-a soldat cu peste de morţi până acum.
Oleksi Reznikov: Va avea loc „un masacru”
Într-un interviu acordat pentru CNN, ministrul ucrainean al Apărării a declarat că va avea loc un „masacru” dacă Rusia decide să invadeze Ucraina.
„Ruşii se vor întoarce acasă în sicrie”, a insistat Reznikov pe fondul temerilor că Moscova pregăteşte o nouă agresiune împotriva Ucrainei.
Reznikov l-a îndemnat pe Biden să fie ferm în faţa lui Putin. „Dacă ar fi să-l consiliez pe preşedintele Biden, mi-ar plăcea să-i transmită mai răspicat lui Putin că nu ar trebui să existe niciun fel de linii roşii trasate de Kremlin. Linia roşie e aici, în Ucraina, iar lumea civilizată ar trebui să reacţioneze imediat, fără ezitare”, a spus ministrul ucrainean.
„Avem 250.000 de membri în armata noastră. În plus, avem 400.000 de veterani şi 200.000 de rezervişti. 175.000 nu sunt de ajuns pentru a invada Ucraina”, a spus Reznikov, comentând materialul din ziarul german Bild potrivit căruia Rusia pregăteşte o ofensivă cu până la 175.000 de militari.
Occidentul cheamă Rusia la negocieri
Potrivit unui comunicat al Palatului Elysee, liderii Germaniei, SUA, Franţei, Italiei şi Regatului Unit şi-au exprimat luni hotărârea pentru respectarea suveranităţii Ucrainei.
Preşedintele Emmanuel Macron şi ceilalţi patru şefi de stat şi de guvern şi-au „exprimat angajamentul de a acţiona pentru menţinerea păcii şi securităţii în Europa”.
Aceştia au reamintit necesitatea ca Rusia să se angajeze din nou în negocieri cu Ucraina în cadrul formatului Normandia, sub egida Franţei şi Germaniei, privind soluţionarea conflictului din Donbas.
Volodimir Zelenski s-a declarat pregătit să discute cu omologul său rus Vladimir Putin despre soluţionarea conflictului din Donbas, dar Kremlinul a reacţionat arogant, transmiţându-i preşedintelui ucrainean să vorbească cu forţele separatiste.
UE avertizează cu noi sancţiuni
Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen s-a declarat pregătită să adopte sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, în cazul unei noi agresiuni contra Ucrainei.
„UE va răspunde în mod adecvat oricărei noi agresiuni, inclusiv încălcărilor dreptului internaţional şi oricărei alte acţiuni răuvoitoare faţă de noi sau vecinii noştri, inclusiv Ucraina”, a subliniat marţi Ursula von der Leyen într-o intervenţie, prin videoconferinţă, la Conferinţa anuală a ambasadorilor.
„Acest răspuns va lua forma unei consolidări şi unei lărgiri a regimului de sancţiuni aflat în vigoare. În plus, suntem pregătiţi să impunem măsuri restrictive suplimentare”, a avertizat ea.
UE a impus Rusiei sancţiuni economice în urma anexării Crimeei, iar Moscova a răspuns cu măsuri similare, mai modeste însă, şi a cerut constant ridicarea acestor măsuri punitive care o sufocă economic.
Reacţia UE, în cazul unei noi agresiuni, urmează să fie discutată de către miniştri de Externe ai statelor membre în cadrul unei reuniuni prevăzute la 13 decembrie, înaintea unui summit, la Bruxelles, la 15 decembrie, al liderilor statelor membre UE cu omologii lor din cinci state membre ale Parteneriatului Estic - Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan.