Speologii au descoperit şerpi şi cascade în infamul "Gura iadului” din Yemen, în prima descendenţă mondială

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto digi24.ro
Foto digi24.ro

Exploratorii de peşteri din Oman au devenit primii indivizi care au coborât până la fundul groapei "Gura Iadului” din Yemen, adâncă de 112 metri, despre care mulţi oameni locali cred că este o poartă de intrare în lumea de dincolo.

La aproximativ 1.300 de kilometri est de capitala Sanaa, în apropiere de graniţa cu Omanul, puţul Barhout este o gaură naturală uriaşă, apărută în deşertul din provincia yemenită Al-Mahra, la Hadhramaut. Are o lăţime de 30 de metri şi o adâncime estimată între 100 şi 250 de metri.

Gaura, supranumită „Gura iadului”, ar fi de fapt, conform folclorului local, o închisoare pentru demoni, superstiţie întărită de mirosurile grele emanate din adâncurile sale.

Prin gaură pătrunde prea puţină lumină solară şi nu se poate vedea mare lucru de pe margine, cu excepţia păsărilor care intră şi ies din adâncuri. Superstiţiile locale spun că obiectele din apropierea găurii sunt pur şi simplu „supte” de ea.

De-a lungul secolelor, au circulat poveşti despre „duhuri”, spirite rele care ar trăi în această gaură şi despre faptul că „Fântâna iadului” ar reprezenta o ameninţare pentru viaţa de pe Pământ.

Dolina naturală, cunoscută oficial sub numele de Fântâna Barhout, are o intrare circulară, care se întinde pe 30 de metri în diametru şi este situată în mijlocul deşertului în provincia al-Mahra din estul Yemenului, aproape de graniţa cu Oman. Exploratorii amatori de peşteri au mai intrat în groapă înainte, dar până acum nu se ştia că nimeni nu a ajuns până la fund.

Salah Babhair estimează că puţul are o vechime de „milioane şi milioane” de ani. „Aceste locuri au nevoie de mai mult studiu, de cercetări şi investigaţii”, spune el. Deocamdată, camerele video care au fost introduse înăuntru nu au putut aduce informaţii relevante, din lipsa luminii suficiente.

De teama unui blestem, mulţi localnici evită să se apropie de această imensă gaură şi ezită chiar şi să vorbească despre ea, într-o ţară greu încercată de tragedii. Din 2014, Yemenul este devastat de un război civil între guvern şi rebelii houthi, care a aruncat populaţia în cel mai grav dezastru umanitar din lume, potrivit ONU.

Care ar putea fi explicaţiile

Unii s-au întrebat dacă această gaură din Yemen nu este un tip de fenomen geologic asemănător craterelor apărute în Siberia în ultimul deceniu. Şi acolo există o „poartă a iadului”. Oamenii de ştiinţă spun însă că în cazul Siberiei, este vorba despre topirea permafrostului şi de gazele, în special metan, care ies la suprafaţă cauzând „explozii” ale solului.

Aceste găuri adânci care apar în sol pot fi cauzate şi de o serie de activităţi umane - foraje, minerit, construcţii. 

 

Chris Fogwill, profesor la Universitatea Keele, crede că gaura din Yemen este mai degrabă cauzată de eroziunea calcarului sau de mişcărea sărurilor (saramurii) geologice. Marginile ei sugerează că nu este nouă, confirmă specialistul.

Alte teorii spun că ar putea fi vorba despre un „supervulcan” ce ar putea erupe la un moment dat.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite