Retragerea din Afganistan, muniţie pentru propaganda rusă şi cea chineză

Odată cu retragerea SUA din Afganistan, Vladimir Putin şi Xi Jinping jubilează pe tărâm propagandistic, dar au motive serioase să se îngrijoreze FOTO EPA-EFE

Haosul observat în cazul evacuărilor din Kabul şi retragerii din Afganistan au dat muniţie propagandei ruse şi celei chineze, care încearcă să inducă ideea că americanii nu pot fi de încredere pentru aliaţii lor.

Odată cu apariţia primelor imagini cu agitaţia şi disperarea de pe Aeroportul de la Kabul în urma intrării talibanilor în oraş, instituţiile de presă fidele puterii în Rusia şi în China s-au grăbit să proclame înfrângerea SUA şi sfârşitul lor ca unică putere mondială.

Într-un editorial, China Daily insistă, ca multe alte publicaţii chineze, pe tema „moştenirii dezastruoase lăsate de SUA în Afganistan”.

„Douăzeci de ani egali cu zero”, scrie publicaţia rusă Kommersant, care uită, evident, de retragerea umilitoare a trupelor sovietice din Afganistan.

În timp ce Joe Biden dădea asigurări că SUA şi-au trimis armata în Afganistan pentru a distruge cuibul de terorişti format de al-Qaeda acolo, iar misiunea a fost îndeplinită, ministrul chinez de Externe Wang Yi abătea subiectul către o temă dragă regimului comunist pe care îl reprezintă, şi anume combaterea ideii de democraţie. Potrivit acestuia, SUA s-au dus în Afganistan să contruiască un stat democratic şi au plecat lăsând o „mizerie de nedescris”. „Occidentul trebuie să pună capăt politicii de impunere a valorilor străine altui stat”, a spus şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care îşi justifică reprimarea din ţară pe motivul că elimină forţe destabilizatoare finanţate din străinătate pentru a impune în Rusia valori străine ei.

Însă inducerea neîncrederii în rândul ţărilor din jur aliate Statelor Unite este ţinta principală a propagandei.

Cazul Afganistan poate fi o „lecţie” pentru Taiwan, avertizează Global Times, un ziar naţionalist chinez.

„Kievul serveşte slugarnic interesele şefilor săi din străinătate, străduindu-se să intre în NATO. Dar a fost regimul pro-american de la Kabul salvat de faptul că Afganistanul avea statutul de principal al aliat al SUA în afara NATO?”, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, acuzându-i pe americani că şi-au lăsat aliaţii afgani „în voia sorţii”.

„O situaţie similară îi aşteaptă pe susţinătorii opţiunii americane în Ucraina”, a insistat Patruşev.

Taiwanul, o insulă cu 23 de milioane de locuitori, se bucură de un sistem politic democratic, dar este ameninţat de China continentală condusă de comunişti, care o consideră parte a teritoriului său.

Unii experţi afirmă însă că orice comparaţie între Afganistan şi Taiwan este forţată. Taiwanul reprezintă un „interes major pentru SUA, căci este o democraţie care funcţionează, un aliat loial”, dotat cu o „armată competentă şi care se află direct în largul celui mai mare rival al Americii”, şi anume China, spune Robert Kelly, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Naţională din Pusan.

De cealaltă parte, Patruşev forţează comparaţia Afganistan-Ucraina într-un scop clar, şi anume să descurajeze aspiraţiile euroatlantice ale fostelor republici sovietice.

În aceeaşi notă, RIA Novosti trăgea o concluzie apocaliptică, şi anume că situaţia din Afganistan a falimentat ideea de „parteneri NATO”.

Majoritatea experţilor cad de acord că Rusia şi China au motive să regrete plecarea forţelor occidentale din Afganistan, deoarece noua situaţie le face mai vulnerabile în faţa riscurilor teroriste.

Teama de aceste riscuri le-au făcut de altfel pe regimurile de la Beijing şi Moscova să se grăbească să primească delegaţii talibane şi să recunoască noua putere de la Kabul.