„Răzbunarea nu este o politică”. Voci critice din Israel față de războiul din Gaza

După luni de tăcere, tot mai mulți israelieni, printre care intelectuali, activiști, foști oficiali și lideri militari, își exprimă public opoziția față de modul în care este purtat războiul în Gaza, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile crime de război și consecințe umanitare grave.

Proteste la Tel Aviv față de situația umanitară din Gaza/FOTO:EPA/EFE

Până de curând, criticile la adresa intervenției militare israeliene erau mai vizibile în afara granițelor țării – în capitale occidentale și pe campusurile universitare. În ultimele luni, însă, nemulțumirea față de amploarea și durata conflictului a început să se manifeste și în interiorul Israelului, scrie The New York Times.

În timpul protestelor, unii manifestanți israelieni afișează portrete ale copiilor palestinieni uciși în Gaza, în timp ce academicieni, scriitori și foști oficiali de rang înalt acuză guvernul de utilizarea forței în mod nediscriminat.

De la sprijin aproape unanim la disensiuni morale

Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea israelienilor au considerat ofensiva din Gaza un răspuns justificat la atacul din 7 octombrie 2023, în urma căruia aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de militanți Hamas. Alte circa 250 de persoane au fost luate ostatice.

Cu toate acestea, pe parcursul ultimelor luni, un număr restrâns, dar în creștere, de israelieni a început să critice public conflictul, invocând motive morale. Mulți dintre aceștia susțin că, deși au sprijinit inițial dreptul Israelului la autoapărare, campania militară a depășit limitele etice.

„Suntem pe marginea prăpastiei”, a declarat Tamar Parush, lector universitar în sociologie la Colegiul Sapir, în cadrul unui protest desfășurat în sudul Israelului, în apropierea graniței cu Fâșia Gaza. „Răzbunarea nu este o politică. Puteam purta un război mai inteligent”, a adăugat ea.

O criză umanitară de proporții

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, peste 60.000 de palestinieni au fost uciși de la începutul conflictului. Datele nu fac diferența între combatanți și civili, dar includ peste 10.000 de copii. Teritoriul se confruntă cu o criză umanitară severă, cu foamete extinsă și o infrastructură civilă grav afectată.

Peste 80 de copii au murit de foame sau din cauza malnutriției, potrivit aceleiași surse. Cu toate acestea, un sondaj realizat în luna mai de Institutul pentru Studii de Securitate Națională din cadrul Universității Tel Aviv a arătat că 64,5% dintre respondenții israelieni se declarau „deloc” sau „puțin preocupați” de situația umanitară din Gaza.

Un alt studiu, realizat de Israel Democracy Institute, a arătat că trei sferturi dintre evreii israelieni consideră că planificarea militară nu ar trebui să țină cont sau ar trebui să țină cont doar marginal de suferințele populației civile palestiniene. Cu toate acestea, cercetătorii observă o ușoară creștere a ponderii celor care consideră că această suferință ar trebui luată în considerare într-o mai mare măsură.

Opoziție din partea unor foști lideri și intelectuali

Printre vocile critice se numără și foști oficiali de rang înalt. Fostul prim-ministru Ehud Olmert a condamnat ceea ce a numit „uciderea criminală și crudă a civililor” și politicile care au dus la înfometarea locuitorilor din Gaza. Fostul ministru al Apărării Moshe Yaalon a avertizat în repetate rânduri asupra riscului de epurare etnică. Iar Yair Golan, fost general și actual lider al partidului de opoziție Democrats, a stârnit controverse afirmând că guvernul „omoară copii ca un hobby”.

În același timp, sute de profesori universitari, scriitori de renume și foști militari au semnat scrisori deschise în care cer încetarea ostilităților. „Am tăcut prea mult timp”, se arată într-una dintre aceste scrisori. „Este datoria noastră să oprim măcelul.”

Printre semnatari se numără autorii David Grossman, Zeruya Shalev și Dorit Rabinyan. Aceasta din urmă declara, imediat după atacul Hamas, că suferința de pe cealaltă parte o „paraliza”. Între timp, și-a exprimat „șocul” față de amploarea represaliilor.

Tensiuni în mass-media și presiune asupra jurnaliștilor

Deși ziarul de stânga Haaretz a relatat constant despre situația umanitară din Gaza, alte instituții media importante, precum postul conservator Channel 14, au fost criticate pentru că oferă spațiu unor opinii radicale, inclusiv propuneri de deportare în masă a populației civile.

Organizația „Standing Together”, un grup de activiști evrei și arabi, a organizat proteste în fața sediilor principalelor televiziuni israeliene, cerând reflectarea mai fidelă a crizei umanitare.

„Se discută la televizor despre înfometare sau deportare ca și cum ar fi opțiuni acceptabile”, a declarat avocatul pentru drepturile omului Michael Sfard. „Dar alte voci încearcă să pătrundă în discursul public aproape unificat.”

O temă sensibilă: criticarea armatei

Într-o societate în care majoritatea tinerilor evrei sunt înrolați, criticarea forțelor armate rămâne un subiect delicat. Grupurile pacifiste evită să vizeze direct soldații, concentrându-și mesajele asupra deciziilor guvernamentale.

„Este un război al distrugerii”, a spus Itamar Avneri, membru în Consiliul Local din Tel Aviv și fondator al mișcării Standing Together, în cadrul unui miting. „Locuitorii din Gaza sunt vecinii noștri.”

Reacția oficială și perspective

Guvernul israelian respinge categoric acuzațiile de crime de război. Armata susține că își desfășoară operațiunile în conformitate cu dreptul internațional, că ia măsuri pentru a minimiza pierderile civile și că se confruntă cu un adversar care operează din zone populate și folosește infrastructura civilă.

Totuși, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru premierul Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant. Guvernul israelian nu recunoaște jurisdicția CPI.

Un moment de cotitură a fost decizia din martie a acestui an de a relua luptele după o pauză de două luni. Mulți observatori au apreciat că decizia a avut un motiv politic – păstrarea coaliției guvernamentale conduse de Netanyahu.

Peste 140.000 de cetățeni israelieni din diferite domenii au semnat petiții prin care cer un acord pentru eliberarea ostaticilor și încetarea luptelor, potrivit organizației Standing Together.

În luna mai, mii de persoane au participat la un summit al păcii organizat la Ierusalim, unde s-a ținut un moment de reculegere pentru toate victimele războiului – israelieni și palestinieni, civili și soldați.

Războiul din Gaza, declanșat în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, continuă să producă victime și să alimenteze tensiuni atât în interiorul Israelului, cât și pe scena internațională. Pe măsură ce conflictul se prelungește, și societatea israeliană se confruntă cu întrebări tot mai dificile despre proporționalitate, moralitate și viitorul conviețuirii cu vecinii palestinieni.