Premierul Recep Tayyip Erdogan, omul care „a schimbat la faţă” Turcia în mai puţin de zece ani
0
Partidul cu rădăcini islamiste al premierului Recep Tayyip Erdogan a transformat Turcia într-un exemplu pentru lumea musulmană şi într-o putere democratică crescândă, a anunţat şeful Executivului de la Ankara. Erdogan a mai declarat că perioada loviturilor militare prin care a trecut naţiunea de 75 de milioane de oameni a luat sfârşit.
Adresându-se la finele lui septembrie miilor de membri ai partidului şi liderilor regionali prezenţi la congresul naţional al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AK), premierul Recep Tayyip Erdogan s-a angajat să introducă o Constituţie diferită şi să intre în graţiile celor 15 milioane de kurzi, antrenaţi într-un conflict adesea violent cu autorităţile turce, în sud-estul ţării.
„Ne-am autoproclamat democraţi conservatori. Ne-am axat pe schimbarea drepturilor de bază şi pe libertate. Această atitudine a depăşit frontierele ţării, devenind un exemplu pentru ţările musulmane“, a afirmat Erdogan în discursul său de două ore şi jumătate, rostit duminică la congresul AK de pe stadionul sportiv din capitala Turciei, Ankara.
Printre invitaţii de seamă s-au numărat preşedintele egiptean Mohamed Morsi, preşedintele kârgâz Almazbek Atambayev şi preşedintele regiunii autonome Kurdistan din Irak, Masoud Barzani, informează Reuters.
Sub conducerea lui Erdogan, partidul AK a câştigat trei alegeri parlamentare consecutive din 2002 încoace, încheind o istorie de guverne marcate de lovituri militare. Astfel, AK şi Erdogan definesc cea mai lungă perioadă în care Turcia a fost condusă de un guvern partizan pentru mai mult de jumătate de secol.
În acest timp, venitul mediu pe cap de locuitor s-a tripat, iar Turcia a reuşit să se impună ca o putere regională.
„Turcia ne-a arătat chipul luminos al Islamului. Erdogan, nu eşti doar un lider în Turcia, eşti şi liderul lumii islamice“, a comentat Khaled Meshaal, liderul din exil al grupării paramilitare Hamas, care controlează Fâşia Gaza, la adresa şefului Executivului de la Ankara.
Dar criticii îl acuză pe Erdogan de autoritarism şi că se foloseşte de justiţie pentru a-şi reduce la tăcere inamicii, consemnează Reuters. Ei mai spun că nu a reuşit să pună capăt conflictului turco-kurd din sud-estul ţării.
Aspiraţii de preşedinte
Totuşi, guvernul lui Erdogan a realizat mult mai multe pentru drepturile kurzilor faţă de alţi predecesori, comentează „The Financial Times”.
Premierul turc a demarat negocieri secrete cu rebelii Partidului Muncitoresc Kurd (PKK), dar, după alegerile parlamentare de anul trecut în urma cărora partidul AK a ieşit marele învingător, negocierile au fost întrerupte. Guvernul a dat vina pe reluarea violenţelor susţinute de PKK şi pe lipsa de credibilitate a rebelilor kurzi. Dar comentatorii politici au subliniat că renunţarea la tratativele cu kurzi şi atitudinea naţionalistă sporită a prim-ministrului arată, de fapt, că Erdogan se pregăteşte să-şi încerce norocul la alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în 2014 şi încearcă să-şi crească popularitatea în rândul majorităţii turce.
Cine este Ergodan
Născut în 1954, Erdogan este fiul unui paznic de coastă din oraşul turc Rize, situat la malul Mării Negre. Actualul premier al Turciei avea doar 13 ani când s-a mutat la Istanbul, împreună cu tatăl lui care spera să-i poată oferi o viaţă mai bună.
Erdogan a urmat cursurile unei şcoli islamice înainte de a-şi obţine diploma în management la Universitatea Marmara din Istanbul. Tânărul Erdogan era renumit în facultate pentru calităţile sale de jucător profesionist de fotbal.
Tot în anii de studenţie l-a cunoscut pe Necmettin Erbakan, care avea să devină primul premier islamist al Turciei. Sub influenţa sa, Erdogan s-a alăturat mişcării islamiste turce.
Prima întâlnirea a actualului şef al Executivului cu forţele de ordine a avut loc în timpul loviturii militare din 1980, pe când era un simplu angajat al reţelei de transport public din Istanbul. Şeful lui, un colonel ieşit la pensie, i-a cerut să-şi radă mustaţa. Detestând ordinele, Erdogan a refuzat şi a demisionat de îndată.
Cariera sa politică s-a consolidat după ce a devenit membru al Partidului Bunăstării, formaţiune politică islamistă interzisă în Turcia în 1998. Înainte de a ieşi în afara legii, popularitatea lui Erdogan a crescut prin susţinerea partidului, devenind în 1994 primar al Istanbulului.
Dar actualul premier nu s-a bazat doar pe ajutorul altora, dând adesea dovadă de competenţă în activitatea sa. Chiar şi criticii său au recunoscut că Erdogan „a făcut o treabă bună” la Istanbul, curătând oraşul de gunoaie şi creând din ce în ce mai multe spaţii verzi, scrie BBC News. O decizie de-a sa a nemulţumit, totuşi, locuitorii metropolei situată pe două continente: interzicerea alcoolului în cafenelele din oraş.
Însă nemulţumirile celor puţin nu au subminat aprecierea celor mulţi.
Trecutul său care dovedea că a crescut treptat, de la vânzător de limonadă pe străzile cele mai dure ale Istanbulului, la edil al oraşului, dar şi angajamentul faţă de valorile islamice au influenţat puternic percepţia musulmanilor turci, câştigându-le astfel admiraţia.
Cu toate acestea, faptul că a simpatizat cu proislamiştii i-a adus şi o condamnare de 10 luni la închisoare, în 1998, pentru instigare la ură religioasă. Erdogan a fost văzut în public recitând versurile: „Moscheele sunt barăcile noastre, domurile – căştile noastre, minaretele – baionetele noastre şi credincioşii – soldaţii noştri”.
În ciuda acestor evenimente, Erdogan a reuşit să formeze Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AK) dintr-o facţiune a Partidului Virtuţii, interzis în 2001 pentru „activităţi anti-seculare”. În 2002, AK a înregistrat o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare.
Deşi Erdogan era liderul AK, el nu a putut ocupa un scaun în parlament pentru că i se interzisese să deţină funcţii politice în organismele de stat. O modificare legislativă i-a deschis, însă, poarta lui Erdogan în Parlament, iar la scurt timp a deveni premierul Turciei, funcţie pe care o ocupă din 2003 încoace.
Se încarcă comentariile...
