Politicile preşedintelui brazilian îşi fac simţite efectele - defrişarea Pădurii Amazoniene accelerează vertiginos către un punct critic

Ultimele date publicate de guvernul brazilian atestă creşterea îngrijorătoare a ratei defrişării Pădurii Amazoniene. În urma politicilor preşedintelui Bolsonaro, s-a ajuns la pierderea unei suprafeţe de pădure de mărimea a trei terenuri de fotbal în fiecare minut, relatează The Guardian.

Jair Bolsonaro şi-a început mandatul de preşedinte al Braziliei în prima zi a acestui an, conform tradiţiei de succesiune prezidenţială din statul sud-american. Cu principalul partid al ţării din ultimele două decenii, Partidul Muncitorilor, aflat într-un scandal de corupţie uriaş, Bolsonaro şi-a consacrat, în timpul campaniei, renumele construit de-a lungul ultimelor decenii, acela de politician pregătit să susţină poziţii extrem de controversate. 

Considerat de mulţi drept un lider populist şi de extremă dreapta, acesta a candidat pe o platformă caracterizată, printre altele, de o opoziţie puternică faţă de mişcarea LGBT, scepticism faţă de existenţa încălzirii globale, un discurs care neagă drepturile populaţiei indigene şi promisiuni de contracarare fără milă a traficanţilor de droguri. Spre deosebire de acest poziţii, susţinute de mult  timp de Bolsonaro, campania din 2018 a văzut şi îmbrăţişarea activă a mai multor grupuri de interese din industrii-cheie ale Braziliei, fiind sprijinit în campanie de companii din domenii precum cel agricol, cel minier şi cel forestier. 

Efectele nu au întârziat să apară. Nu doar că guvernul brazilian este populat de politicieni cu poziţii controversate atunci când vine vorba de problema încălzirii globale, ministrul de externe declarând că cercetarea în domeniul schimbărilor climatice este parte a unui complot marxist global, dar Bolsonaro a reuşit, în primele şapte luni ale mandatului său, să erodeze puterea agenţiilor guvernamentale responsabile de protecţia mediului. Principala astfel de agenţie se află, acum, sub coordonarea ministerului agriculturii, condus de liderul lobby-ului agricol, iar Ibama, agenţia responsabilă cu monitorizarea pădurilor, a fost criticată de preşedinte pentru că-i amendează pe cei responsabili de defrişări ilegale. 

Alături de politicile care urmăresc contracararea revendicărilor de pământ ale populaţiilor indigene, măsurile lui Bolsonaro au stimulat exploatarea Pădurii Amazoniene în scopuri comerciale. Doar luna aceasta, mii de mineri în căutare de aur au invadat ilegal teritoriul populaţiei indigene Yanomami, iar cei care se ocupă de exploatarea forestieră ilegală au răspuns violent încercărilor agenţiei guvernamentale Ibama de a le opri activităţile, relatează The Guardian. Mai mult, ministrul mediului nu a apărat activităţile agenţiei aflate în subordinea sa, ci interesele exploatatorilor forestieri. Conform unei publicaţii braziliene, la o întâlnire cu aceştia, ministrul ar fi declarat: ”Industria lemnului merită să fie respectată. Ce se întâmplă acum în Brazilia este, din păcate, rezultatul multor ani în care legile şi reglementările nu au fost întotdeauna legate de lumea reală”.

Ultimele date publicate de guvernul brazilian confirmă temerile avut de mulţi faţă de consecinţele politicii duse de preşedintele brazilian. Defrişările care au avut loc până acum în luna iulie au dus la pierderea a 1.345 de kilometri pătraţi de pădure, cu o treime mai mult decât recordul lunar precedent. Efectele asupra rolului pădurii tropicale în stabilizarea climatului global sunt îngrijorătoare. Oamenii de ştiinţă avertizează că, în acest ritm, capacitatea Pădurii Amazoniene de a absorbi carbon va fi profund diminuată.

”E foarte important să repetăm aceste îngrijorări. Există mai multe puncte critice care se apropie destul de repede”, a declarat Philip Fearnside, profesor la Institutul National de Cercetare Amazoniană al Braziliei. ”Nu putem vedea exact unde se află, dar ştim că sunt foarte aproape. Acest lucru înseamnă că trebuie să acţionăm imediat. Din păcate, nu asta se întâmplă – există oameni care neagă chiar şi faptul că avem o problemă”.

Datele oficiale, publicate de Institutul Naţional pentru Cercetare Spaţială sunt tot mai problematice pentru Bolsonaro, acesta criticându-l pe directorul institutului şi încercând să le portretizeze drept minciuni. Săptămâna aceasta, preşedintele a insistat ca orice date să treacă, înainte să fie făcute publice, pe la ministerul ştiinţei şi tehnologiei şi să-i fie arătate pentru ”a nu fi prins cu pantalonii în vine”. 

După ce rata defrişărilor a scăzut cu 80% între 2006 şi 2012, guvernele aflate la putere în ultimii ani au relaxat reglementările de protecţie a mediului. Anul trecut, defrişările au crescut cu 13%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar anul acesta lucrurile vor sta mult mai rău. 

”Din păcate, este absurd, dar nu ar trebui să fie cineva surprins. Preşedintele Bolosonaro şi ministrul Salles distrug politicile noastre sociale şi de mediu”, a spus Carlos Rittl, secretarul executiv al Climate Observatory, un O.N.G. format de o coaliţie de grupuri care militează pentru protecţia mediului.

Defrişările galopante din Brazilia ameninţă şi ratificarea tratatului comercial dintre Uniunea Europeană şi statele sud-americane din Mercosur. Totul depinde de modul în care U.E. evaluează situaţia din Brazilia, putând să invoce faptul că statul sud-american nu respectă înţelegerea, care include un angajament pentru încetinirea defrişărilor în acord cu Tratatul de la Paris privind schimbările climaterice.