Pentagonul, în alertă în privinţa Chinei: „Ritmul în care se mişcă este uimitor”
0
Ultimele mişcări în domeniul militar ale Chinei au pus Pentagonul pe jar. Generalii văd că problemele se acumulează rapid pe mai multe fronturi - arsenalul nuclear în expansiune al Beijingului, progresele sale în spaţiu, tehnologiile cibernetice şi de rachete şi ameninţările la adresa Taiwanului.
„Ritmul în care se mişcă China este uimitor”, spune generalul John Hyten, numărul doi al Pentagonului, care a comandat anterior forţele nucleare ale SUA şi a supravegheat operaţiunile spaţiale ale forţelor aeriene. În joc este o potenţială schimbare a echilibrului global de putere care a favorizat Statele Unite de zeci de ani. Deocamdată China nu reprezintă o ameninţare directă pentru Statele Unite, dar ar putea complica alianţele SUA în Asia, scrie AP.
Generalul Hyten acuză „birocraţia brutal“ din SUA
După testarea unei rachete hipersonice de către China, generalul John Hyten a declarat că ritmul în care armata chineză îşi dezvoltă capacităţile militare este „uimitor”, în timp ce progresele militare ale SUA suferă din cauza birocraţiei „brutale”. Generalul Hyten a reiterat caracterizarea făcută Chinei de ministrul apărării Lloyd Austin drept „o ameninţare progresivă”, în timp ce a numit Rusia cea mai iminentă ameninţare.
„A numi China o ameninţare progresivă este un termen util, deoarece ritmul în care se mişcă China este uimitor”, le-a declarat joi Hyten jurnaliştilor. „Având în vedere ritmul în care se mişcă şi traiectoria pe care se află, China va depăşi Rusia şi Statele Unite dacă nu facem ceva pentru a schimba acest lucru. Se va întâmpla. Aşa că eu cred că trebuie să facem ceva”, a mai spus el.
„Nu este vorba doar despre Statele Unite, ci despre Statele Unite şi aliaţii noştri, deoarece ăsta este lucrul care schimbă cu adevărat jocul”, a adăugat Hyten. „Dacă este vorba doar de Statele Unite, va fi problematic în cinci ani. Însă dacă sunt Statele Unite şi aliaţii noştri, cred că vom fi bine o perioadă”, a mai spus el.
„Deşi facem unele progrese, Departamentul Apărării american este încă incredibil de birocratic şi lent”, a spus Hyten. „Putem merge înainte rapid dacă vrem, însă birocraţia existentă este pur şi simplu brutală”, a mai spus el.
Declaraţiile lui Hyten au loc la o săptămână după un test eşuat al SUA cu rachetă hipersonică şi în condiţiile în care tensiunile dintre SUA şi China rămân ridicate cu privire la problema Taiwanului. El a reiterat îngrijorarea SUA exprimată de superiorul său direct, generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme al SUA, cu privire la testarea unei rachete hipersonice de către Beijing în luna august, pe care Milley l-a numit „foarte aproape” de un „moment Sputnik”, referindu-se la lansarea în octombrie 1957 de către URSS a primului satelit artificial, Sputnik, care a surprins SUA şi a lansat cursa pentru cucerirea spaţiului.
Noi semne despre modul în care Pentagonul intenţionează să facă faţă provocării Chinei pot apărea în săptămânile următoare din revizuirile politicii administraţiei Biden privind armele nucleare, trupele globale şi strategia generală de apărare.
Creşterea arsenalului nuclear
Pe frontul nuclear, imaginile din satelit din ultimele luni au dezvăluit construcţia de noi mari de silozuri de lansare care sugerează posibilitatea ca China să planifice să-şi mărească flota de rachete balistice intercontinentale terestre sau ICBM.
Hans Kristensen, un expert în arme nucleare la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani, spune că China pare să aibă aproximativ 250 de silozuri ICBM în construcţie, despre care spune că este de peste 10 ori numărul în funcţiune astăzi. Prin comparaţie, armata americană are 400 de silozuri ICBM active şi 50 în rezervă.
Oficialii Pentagonului subliniază că modernizarea Chinei este o justificare cheie pentru reconstrucţia arsenalului nuclear american, un proiect estimat să coste peste 1 miliard de dolari în 30 de ani, inclusiv costurile de susţinere.
Fiona Cunningham, profesor asistent de ştiinţe politice la Universitatea din Pennsylvania şi specialist în strategia militară chineză, spune că un factor cheie al impulsului nuclear al Beijingului îl reprezintă preocupările sale cu privire la intenţiile SUA.
„Nu cred că modernizarea nucleară a Chinei îi oferă capacitatea de a lovi preventiv arsenalul nuclear al SUA, iar acesta a fost un generator de competiţie cu adevărat important în timpul Războiului Rece”, a spus Cunningham într-un forum online sponsorizat de Universitatea Georgetown. „Dar ceea ce face este să limiteze eficacitatea încercărilor SUA de a lovi preventiv arsenalul chinez”.
China îşi accelerează probabil calendarul pentru preluarea controlului asupra Taiwanului
Congresul se concentrează din ce în ce mai mult pe China şi sprijină o creştere a cheltuielilor pentru spaţiu şi operaţiuni cibernetice şi tehnologii hipersonice. Există un impuls, de exemplu, pentru a pune bani în următorul buget al apărării pentru a înarma submarinele cu rachete dirijate cu arme hipersonice, un plan iniţiat de administraţia Trump.
Timp de zeci de ani, Statele Unite au urmărit investiţiile sporite în apărare ale Chinei şi s-au îngrijorat că Beijingul urmăreşte să devină o putere globală. Dar cel puţin în ultimii 20 de ani, Washingtonul s-a concentrat mai mult pe contracararea Al-Qaida şi a altor ameninţări teroriste din Irak şi Afganistan. Acest lucru a început să se schimbe în timpul administraţiei Trump, care în 2018 a ridicat oficial China în fruntea listei priorităţilor de apărare, alături de Rusia, înlocuind terorismul ca ameninţare numărul 1.
Deocamdată, Rusia rămâne o ameninţare strategică mai mare pentru Statele Unite, deoarece arsenalul său nuclear îl depăşeşte cu mult pe cel al Chinei. Dar Milley şi alţii spun că Beijingul este o îngrijorare mai mare pe termen lung, deoarece puterea sa economică o depăşeşte cu mult pe cea a Rusiei şi investeşte rapid resurse în modernizarea militară.
În ritmul actual al investiţiilor şi realizărilor militare ale Chinei, Beijingul „va depăşi Rusia şi Statele Unite” în ceea ce înseamnă putere militară generală în următorii ani „dacă nu facem ceva pentru a o schimba”, a spus Hyten.
Administraţia Biden spune că este hotărâtă să concureze eficient cu China, bazându-se pe o reţea de aliaţi din Asia şi dincolo de aceasta, care reprezintă o potenţială sursă de forţă pe care Beijingul nu o poate egala. Acest lucru a fost esenţial pentru raţionamentul din spatele deciziei Biden de a împărtăşi cu Australia tehnologii de propulsie nucleară extrem de sensibile, permiţându-i să achiziţioneze o flotă de submarine înarmate convenţional pentru a contracara China. Deşi acesta a fost un impuls pentru Australia, a fost o lovitură devastatoare pentru cel mai vechi aliat al Washingtonului, Franţa, care a pierdut din vânzarea submarinelor către Australia 66 de miliarde de dolari.
Taiwan este o altă mare îngrijorare. Înalţi ofiţeri militari americani au avertizat în acest an că China îşi accelerează probabil calendarul pentru preluarea controlului asupra Taiwanului, democraţia insulară văzută pe scară largă drept cel mai probabil declanşator al unui război potenţial catastrofal dintre SUA şi China.
Statele Unite s-au angajat de mult timp să ajute Taiwanul să se apere, dar au lăsat în mod deliberat neclar până unde vor ajunge ca răspuns la un atac chinez. Preşedintele Joe Biden a părut să renunţe la această ambiguitate când a spus pe 21 octombrie că America va veni în apărarea Taiwanului dacă ar fi atacată de China.
„Avem angajamentul de a face asta”, a spus Biden. Casa Albă a spus ulterior că nu schimbă politica SUA, care nu sprijină independenţa Taiwanului, dar se angajează să furnizeze arme defensive.
Se încarcă comentariile...
