KFC, un ultim bastion al normalităţii în Siria, se închide. Experţii avertizează asupra unei crize alimentare
0
În 2006, Kentucky Fried Chicken a deschis în Damasc primul restaurant american de fast-food din Siria. Franciza a rezistat în cei doi ani şi jumătate de război, dar în această lună, a devenit una dintre ultimele întreprinderi străine din ţară care şi-au închis porţile, anunţă publicaţia americană The Atlantic.
Singura dată când Americana, compania din Kuweit care deţine franciza KFC din Siria şi din regiunea Orientului Apropiat, s-a confruntat cu boicoturi motivate politic a fost în timpul celei de-a doua Intifadă, cu cinci ani înainte să deschidă prima filiala siriană a KFC. Toate mărcile importate de Americana - KFC, Hardee’s, TGI Friday’s, şi altele, au fost afectate în acea perioadă, cu o singură excepţie: Pizza Hut. Motivul? Potrivit vice-preşedintelui Americana, Ahmed Hassan, „oamenii au crezut că Pizza Hut era un restaurant italian.“ Cu toate acestea, franciza americană a KFC a continuat să se bucure de o popularitate crescută în majoritatea zonelor din regiune, chiar şi în timpul furtunoasei Primăveri Arabe şi a crizelor tot mai dese ce au urmat.
Dar în ultimii ani, totul părea a se opune existenţei KFC în Siria, o ţară măcinată de un război civil sângeros declanşat în martie 2011. Producţia de pui a scăzut la jumătate în ultimii doi ani. Ministrul sirian al Agriculturii estimează că din mai 2013 mai puţin de 35% din fabricile care produceau carne de pui sunt încă funcţionale, iar peste 50% dintre slujbe din acest sector nu mai există.
Drept urmare, compania Americana nu se mai pote aproviziona cu pui de la fermele locale. Pentru a menţine restaurantele deschise, compania a important în ultimele luni, carne de pui de la o companie libaneză numită Hawa. „Cu relaţiile potrivite, am reuşit să aprovizionăm restaurantele din Damasc cu tot ce aveam nevoie“, a declarat vicepreşedintele Americana.
Însă, cu timpul, importurile au devenit tot mai dificile. Violenţele au făcut ca transporturile de mărfuri să fie nesigure şi acest lucru a afectat semnificativ aprovizionarea cu alimente pentru întreaga populaţie. În plus, transportul s-a scumpit atât de mult din cauza creşterii preţului petrolului cu 20% în Damasc, ajungând până la 600% în zone măcinate de lupte, precum oraşul Alep.
Transportul este unul dintre cei mai importanţi doi factori ale importului de alimente. Celălalt factor este disponibilitatea unei valute forte. „Cea mai mare problem legată de mâncare este faptul că oamenii au ajuns în punctul în care nu şi-o mai permit“, a declarat Donatella Rovera, un consilier de criză din cadrul Amnesty International. În primul trimestru al anului, şomajul atingea 49% în Siria.
Institutul CATO estimează că lunar, inflaţia este în medie 34%, reducând dramatic valoarea banilor. Lira siriană, care a devenit rară şi slabă ca putere, nu poate face faţă pieţei, iar oamenii nu mai pot cumpăra destulă mâncare, în timp ce fermierii nu îşi mai permit să producă alimente. Ei se luptă deja cu preţuri mari de producţie, în timp ce profitul s-a redus semnificativ: preţurile îngrăşămintelor au crescut cu 300%, iar disponibilitatea de muncă a scăzut considerabil, după ce 100.000 de oameni şi-au pierdut vieţile, iar 5 milioane au migrat.
Această dură realitate economică înseamnă că puţina mâncare pe care Siria continuă să o producă, nu ajunge, de cele mai multe ori, pe pieţele din ţară. Programul Mondial pentru Hrană raportează că de la începutul crizei, majoritatea alimentelor produse în Siria au fost vândute în locuri de unde se primeşte un preţ mai bun: Iordania, Liban, Irak, Turcia. Un expert al Centrului de Cercetare pentru Orient, Samir al-Taqi, afirmă că această tendinţă se numeşte „anexare economică de facto“.
Pieţele afectate ale Siriei au expus aproximativ 4 milioane de oameni la o criză alimentară reală. Decizia companiei Americana de a închide franciza din Damasc este cel mai nou exemplu al faptului că normalitatea este pe cale să dispară chiar şi din zonele cele mai protejate ale Siriei.
Se încarcă comentariile...
