Israelul este în alertă maximă în timp ce își cântărește răspunsul la atacul iranian. SUA refuză implicarea

Israelul a semnalat că nu va acționa imediat și pe cont propriu, în timp ce SUA afirmă că nu va lua parte la nicio contraofensivă împotriva Teheranului.

Israelul se gândește de o contraofensivă, după atacul iranian FOTO EPA-EFE

Israelul își cântărește răspunsul la atacul fără precedent al Iranului, cu rachete și drone asupra teritoriului său, semnalând duminică seara că nu va acționa imediat și pe cont propriu, dar insistând că forțele sale au rămas în alertă maximă și conducerea a aprobat atât o „acțiune ofensivă, cât și defensivă”, notează The Guardian.

Doi membri ai cabinetului de război al Israelului, format din trei oameni, au făcut declarații prin care au sugerat că au o viziune pe termen mai lung în ceea ce privește răspunsul la primul atac direct al Iranului asupra pământului israelian. Dar premierul, Benjamin Netanyahu, nu a venit cu o decizie oficială, până în noaptea de duminică.

Oficialii americani au spus că salva iraniană, care a inclus peste 100 de rachete balistice, ar fi putut fi catastrofal distructivă dacă acestea nu ar fi fost interceptate, ceea ce ar fi făcut mult mai probabil un război regional.

Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat după interceptarea cu succes a atacului de către forțele aeriene ale țării că ar vrea să atragă mai mulți aliați, văzând o oportunitate pentru o nouă „alianță strategică” împotriva Iranului.

Declarațiile lui Gallant au urmat unei declarații a lui Benny Gantz, un membru al guvernului de unitate al Israelului în timpul războiului, care a spus: „[Israelul] va construi o coaliție regională și va cere Iranului să plătească prețul potrivit la momentul potrivit.”

Cu toate acestea, R-Adm Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt principal al armatei, a precizat mai târziu în acea zi că Israelul își menține opțiunile deschise.

„În ultimele ore am aprobat planuri operaționale atât pentru acțiuni ofensive, cât și pentru acțiuni defensive”, a spus Hagari.

SUA nu se va implica într-o contraofensivă împotriva Iranului

Biden și oficialii săi au încercat să-l convingă pe Netanyahu și cabinetul său că succesul apărării antirachetă a Israelului, ajutat de SUA, Regatul Unit și alți aliați, în blocarea atacului a reprezentat o victorie în sine, demonstrând superioritatea militară incontestabilă a Israelului și a aliaților săi și că un contraatac împotriva Iranului ar fi neînțelept din punct de vedere strategic.

Biden a anunțat pentru prima dată informații despre atacul iranian planificat, la un apel din 4 aprilie, care s-a concentrat și pe criza umanitară gravă din Gaza, au declarat oficialii americani. În următoarele zece zile, SUA și aliații săi au pregătit un plan coordonat de apărare, iar Statele Unite au adus mai multe avioane și nave în regiune.

Odată ce atacul a încetat duminică dimineața, Biden a subliniat succesul acțiunii lor comune într-un apel către Netanyahu, dar a precizat că țara sa nu va lua parte la nicio contraofensivă împotriva teritoriului iranian.

„Ne angajăm să apărăm Israelul. Nu vom fi parte din niciun răspuns pe care îl vor avea. Aceasta este o politică foarte consistentă”, a spus un înalt oficial al administrației. „Scopul nostru este de a reduce tensiunile regionale. Nu vrem un conflict regional mai larg. Accentul nostru a fost pus pe limitarea aceastei crize.”

Oficialul a spus că Washingtonul ar fi auzit declarații liniştitoare din partea conducerii israeliene. „Israelul ne-a spus clar că nu caută o escaladare semnificativă cu Iranul (...) Caută să se protejeze”, a spus oficialul. „

Adresându-se Consiliului de Securitate al ONU de la New York, secretarul general al ONU, António Guterres, a condamnat atacul iranian drept o „escaladare gravă” și a avertizat că: „Orientul Mijlociu este la limită”.

Oficialii americani au declarat că cel mai tensionat moment al atacului a venit atunci când Iranul a lansat 100 de rachete balistice, capabile să ajungă în Israel în câteva minute, într-un interval scurt de timp. Aproape toate au fost doborâte de sistemul israelian de apărare antirachetă Arrow, în timp ce interceptoarele trase de distrugătoarele americane în estul Mediteranei, USS Arleigh Burke și USS Carney, au doborât între patru și 10. O baterie de apărare antiaeriană americană Patriot, de lângă Erbil, Irak, a doborât una dintre rachete.

Iranul a lansat, de asemenea, peste 30 de rachete de croazieră terestre și peste 150 de drone explozive.

Un înalt oficial american al apărării a spus că nu există nicio îndoială că atacul a fost destinat să provoace pagube semnificative și pierderi de vieți omenești.

„Permiteți-mi să fiu clar că Iranul a intenționat să provoace pagube semnificative în Israel și au eșuat în misiunea lor de a face acest lucru, ceea ce este o dovadă a superiorității militare a Israelului și a apărării noastre colective”, a spus oficialul.

Cu toate acestea, oficialul apărării a precizat că SUA a sfătuit Iranul să nu riposteze direct.

„Obiectivul nostru rămâne să escaladăm imediat și să oprim orice alte atacuri”, a spus oficialul. „Nu căutăm un conflict cu Iranul, dar nu vom ezita să acționăm pentru a ne proteja forțele și a sprijini apărarea Israelului.”

Atacul de peste noapte al Iranului a fost lansat ca răzbunare pentru un atac aerian asupra unei clădiri diplomatice iraniene din Siria, la 1 aprilie, care a ucis mai mulți ofițeri ai Gărzilor Revoluționare Islamice iraniene.

Atacul din capitala siriană, Damasc, a avut loc pe fondul lunilor de tensiuni în spirală din cauza războiului din Gaza și a șase luni de agresiune aproape zilnică pe Linia Albastră care desparte Israelul și puternica miliție susținută de Iran, Hezbollah.

Israelul, cu ajutorul aliaților cheie occidentali, inclusiv SUA, Regatul Unit, Franța, Iordania și Arabia Saudită, a susținut că a interceptat 99% din lansări în timpul grevei în masă. Multe dintre rachete și drone au fost doborâte în afara spațiului aerian al Israelului, iar altele au fost interceptate pe teritoriul israelian.

Unele rachete balistice au avariat baza aeriană Nevatim din sudul deșertului Negev, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Israelului. Singura victimă raportată a fost un copil de șapte ani grav rănit din comunitatea beduină marginalizată din Israel, care locuia în apropierea bazei și a fost lovit de schije.

Țările care au luat parte la respingerea atacului iranian s-ar putea uni „împotriva acestei amenințări grave a Iranului, care amenință să monteze explozibili nucleari asupra acestor rachete, ceea ce ar putea fi o amenințare extrem de gravă”, a spus Gallant. Iranul neagă că ar căuta folosirea armelor nucleare.

Ministrul iranian de externe a declarat duminică că Teheranul a informat în prealabil de SUA cu privire la planul său de represalii și a dat un avertisment de 72 de ore țărilor vecine.

Orientul Mijlociu rămâne totuși în tensiune, după ce atacul direct iranian a mutat, în mod decisiv, războiul său în umbră de ani de zile cu Israelul, cu potențiale repercusiuni în regiune.

Avioane de război israeliene au bombardat duminică pozițiile Hezbollah din sudul Libanului. Pe frontul din Gaza al războiului regional în expansiune rapidă, Netanyahu a spus că Hamas a respins o propunere de încetare a focului și că Israelul va continua să-și continue conflictul acolo cu „forță deplină”.

Iranul a spus că atacul său a avut ca scop pedepsirea „crimelor israeliene”, dar acum „a considerat că problema a fost încheiată”.

Șeful de stat major al armatei țării, generalul major Mohammad Bagheri, a declarat pentru televiziunea de stat: „Răspunsul nostru va fi mult mai mare decât acțiunea militară din această seară, dacă Israelul va riposta împotriva Iranului”. El a adăugat un avertisment către Tel Aviv și Washington că orice susținere a represaliilor israeliene ar duce la vizarea activelor militare americane din regiune.

Un răspuns diplomatic unit

Liderii G7 au emis o declarație prin care condamnă atacul Iranului asupra Israelului și reafirmă angajamentul grupului față de securitatea Israelului, după ce Biden a spus că va convoca grupul duminică pentru a „coordona un răspuns diplomatic unit” la atacul Iranului.

Rusia, China și Turcia, precum și statele arabe Egipt, Qatar și Emiratele Arabe Unite au cerut, de asemenea, să rămână rezervate, urmând o întrunire a Consiliului de Securitate al ONU. 

„Vom face totul pentru a opri o nouă escaladare”, a declarat cancelarul german, Olaf Scholz, într-o vizită în China. „Putem doar să avertizăm pe toată lumea, în special Iranul, împotriva continuării în acest fel.”

Unele companii aeriene au reluat zborurile după anulări bruște sâmbătă seara, când mai multe țări din regiune au luat decizia de a-și închide spațiul aerian traficului comercial. Școlile din Israel vor rămâne închise luni, iar spațiul aerian al Iranului nu s-a redeschis. Prețurile acțiunilor au scăzut pe piețele bursiere din Israel și statele din Golf la deschiderea duminică, a informat Reuters.

Atacul Hamas din 7 octombrie, care a ucis aproximativ 1.200 de israelieni și a văzut alți 250 răpiți, a declanșat un război fără precedent în Fâșia Gaza, în care peste 33.000 de oameni au fost uciși, iar restul celor 2,3 milioane de populație suferă o criză umanitară gravă.

Aceasta a dus la tensiuni crescânde în regiune, deoarece grupuri susținute de Iran, atât de departe, precum Siria, Irak și Yemen, s-au alăturat luptei. Netanyahu, considerat mult timp un șoim iranian, a împins în mod repetat comunitatea internațională să ia măsuri dure împotriva programului nuclear al Teheranului.