Erdogan ar putea provoca o criză la graniță pentru a distrage de la problemele interne
0Recep Tayyip Erdoğan ar putea profita de poziția importantă a Turciei pentru a provoca o criză internațională la granițele sale, în scopul de a distrage atenția turcilor de la problemele interne, scrie Mark Almond, directorul Institutului de Cercetare a Crizelor din Oxford.
Fără niciun fel de dubiu, Occidentul va privi cu îngrijorare realegerea președintelui Erdogan. Este vorba despre un președinte islamist al unei țări cu constituție seculară, a cărei guvernare a fost marcată de autocrație, de divizare generalizată și de politici menite să atragă sprijin în rândul musulmanilor conservatori.
În pofida faptului că Turcia este o țară membră a NATO și candidată la UE, Erdogan și-a transformat națiunea dintr-un aliat solid pro-occidental într-un aliat mai puțin de încredere.
Erdogan a vorbit despre relația sa specială cu Putin și refuză să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. În plus, a cumpărat sisteme rusești de apărare antiaeriană, provocând furie și îngrijorare în cadrul alianței NATO.
Președintele Recep Tayyip Erdoğan a transformat Turcia dintr-un aliat solid pro-occidental într-un aliat mai puțin fiabil.
Erdogan profită din plin de poziția Turciei la intersecția dintre Europa și Asia, și a obține avantaje atât de la NATO, cât și de la UE. Se laudă că Turcia se află într-o poziție unică pentru a media între Rusia și Ucraina, dar blochează aderarea Suediei la NATO.
Se folosește de milioanele de refugiați din Turcia ca de o amenințare, avertizând că va deschide granițele dacă UE nu-i va accepta cererile.
Există puține șanse ca Erdogan să se domolească acum că și-a asigurat un nou mandat de cinci ani la 69 de ani.
Planurile lui Erdogan
Erdogan este cel mai longeviv lider din istoria țării. Totuși, la fel ca prietenul său Putin, în vârstă de 70 de ani, el a devenit mai agresiv odată cu vârsta. Este un om care se grăbește să își ducă la bun sfârșit programul de transformare a Turciei într-una dintre cele mai importante economii ale lumii și, în acest scop, a promis planuri uriașe de cheltuieli pentru școli, universități și apărare.
Consideră că acest an este crucial, nu în ultimul rând pentru că este centenarul fondării Republicii turce moderne de către Mustafa Ataturk (1923). Spre deosebire însă de Ataturk, care s-a angajat să restabilească măreția prin ruperea tradițiilor religioase și îmbrățișarea secularismului occidental, Erdogan a ales calea opusă.
În timpul mandatului său de 20 de ani, numărul școlilor religioase a crescut, interdicția îndelungată privind folosirea vălului în universități a fost ridicată, iar membrii comunității LGBT au fost denunțați cu regularitate de Erdogan și de clericii săi. Mantra sa este că un bun turc este un bun musulman - repetând-o sus și tare, în special în rândul oamenilor conservatori din interiorul sărăcit al țării sale, a preparat un amestec puternic de ultrapatriotism și fundamentalism religios. Cu toate acestea, este posibil ca triumful lui Erdogan să-și piardă strălucirea.
Nori se adună asupra economiei. Inflația galopantă este agravată de o scădere bruscă a valorii lirei, care face ca importurile de energie să fie mai scumpe. Banca centrală a rămas fără rezerve și se bazează pe regimurile petroliere arabe din Golf pentru a o subvenționa.
Nici măcar buzunarele pline de bani ale saudiților nu pot salva pentru prea mult timp cei 80 de milioane de turci. Poate că o criză monetară îl va obliga pe Erdogan să își regândească politicile economice. Cu toate acestea, trecutul sugerează că, în caz de criză, acesta va pulsa. Erdogan s-ar putea folosi de poziția strategică a Turciei pentru a provoca o criză internațională la granițele sale, în scopul de a distrage atenția turcilor de la problemele lor interne.
Armata turcă ocupă o parte din Siria și îi bombardează în mod regulat kurzii din nordul Irakului. În urmă cu o zi, dronele turcești au fost în acțiune în Libia. Tensiunile cu Grecia sunt la fel de mari. Erdogan poate stârni oricare dintre aceste conflicte după bunul plac. Occidentul nu are nimic de sărbătorit în ceea ce privește victoria sa în alegeri, conchide Mark Almond, directorul Institutului de Cercetare a Crizelor din Oxford într-un editorial publicat de Daily Mail.
Se încarcă comentariile...
