De ce se revoltă chinezii

La sfârşitul săptămânii trecute au avut loc proteste de masă în oraşul chinez  Dalian, din nord-estul ţării, oraş ce numără şapte milioane de locuitori.

Potrivit unui comunicat laconic, autorităţile de la Dalian au decis să suspende activitatea combinatului chimic, deţinut de compania privată Fujia, aflat la marginea oraşului. Această decizie a fost luată după ce 12.000 de persoane au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de pericolul pe care-l reprezintă acesta la adresa urbei lor. Locuitorii oraşului sunt îngrijoraţi, după trecerea, săptămâna trecută, a furtunii tropicale Muifa, care a deteriorat digul din jurul combinatului şi creşte riscul de eliberare de paraxilen, un produs toxic folosit în industria textilă.

Oamenii au aflat de acest pericol citind un reportaj publicat de sistemul de microblogging Weibo Sina - cel mai popular din China, accesul la Twitter fiind blocat în această ţară. După ce au citit aceste informaţii, oamenii au hotărât să iasă în piaţa centrală a oraşului înarmaţi cu fotografii cu digul uzinei chimice deteriorat şi cu pancarte pe care scria „Protejaţi-ne oraşul!". Niciun slogan antiguvernamental nu a fost vizibil. Presa a constatat că acţiunea a fost bine organizată -tinerii au purtat tricouri la fel, cu însemnele superligii de fotbal chineze. Cu toate că manifestaţia a fost una paşnică, autorităţile au început să ia măsuri pentru a preveni răspândirea informaţiilor despre evenimentele de la Dalian.

Reacţia oficialilor chinezi este de înţeles. După revoluţiile din Africa de Nord, în care reţelele sociale Twitter şi Facebook au jucat un rol important, sisteme similare din China sunt intens supravegheate, mai ales după apariţia, în luna februarie, a unui site dizident, boxun.com, care chema populaţia să se adune în fiecare duminică în marile oraşe pentru a critica autorităţile. Prima acţiune de acest fel de la Beijing a adunat doar 10 activişti, dar a fost repede stopată de poliţie, guvernul temându-se de extinderea protestelor.