Dacă Groenlanda ar fi de vânzare, cât ar costa? Cum ar arăta o tranzacție teritorială în lumea modernă
0Declarațiile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, care a exprimat din nou dorința ca SUA să preia „proprietatea și controlul” asupra Groenlandei – un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, continuă să facă vâlvă în lume.
Ideea achiziționării Groenlandei de către SUA nu este o noutate. Trump a avansat această propunere pentru prima dată în 2019, subliniind, pe bună dreptate, că nu este primul președinte american care se gândește la o astfel de achiziție.
Deși tranzacțiile de acest tip sunt foarte rare în zilele noastre, întrebarea este una care captează atenția: cum am putea evalua prețul unui întreg teritoriu, stat sau națiune? se întreabă În The Convrsation Susan Stone şi Jonathan Boymal, profesori universitari de economie în Australia.
Un concept vechi, Valoarea strategică a Groenlandei pentru Statele Unite este incontestabilă, iar acest lucru este valabil încă din perioada Războiului Rece. În 1946, președintele de atunci, Harry Truman, a făcut o ofertă de achiziționare a acestui teritoriu danez, oferind 100 de milioane de dolari în aur. Reacția danezilor a fost, așa cum ne-am aștepta, aceeași din 2019 și 2025: „Nu, mulțumim!”
Exemple din trecut
Dacă astăzi ni se pare ciudat ca o națiune suverană să cumpere teritorii de la altă națiune, istoria ne oferă suficiente exemple de astfel de tranzacții.
SUA au achiziționat teritorii imense în secolul XIX, inclusiv „Achiziția Louisiana” din 1803, când au plătit Franței 15 milioane de dolari pentru o vastă întindere de terenuri în America de Nord (echivalentul a circa 416 milioane de dolari în 2024).
Mai târziu, după războiul mexicano-american, SUA au cumpărat teritorii mari de la Mexic și, în 1867, Alaska de la Rusia pentru 7,2 milioane de dolari (peste 150 de milioane de dolari astăzi). De asemenea, în 1917, au achiziționat Insulele Virgine Americane de la Danemarca pentru 25 de milioane de dolari (peste 600 de milioane de dolari astăzi) în aur.
Această practică nu este unică pentru SUA. Națiuni precum Japonia, Rusia, Germania sau Arabia Saudită au cumpărat teritorii în diverse perioade, dobândind acces la resurse naturale, căi navigabile sau, pur și simplu, teritorii strategice.
Care este valoarea unei națiuni?
Calcularea valorii unei națiuni, sau a unui teritoriu autonom ca Groenlanda, nu este o treabă ușoară. Spre deosebire de companii sau alte active financiare, țările sunt entități complexe ce includ atât aspecte tangibile, cât și intangibile, care nu pot fi măsurate simplu din punct de vedere economic.
Un punct de plecare ar putea fi PIB-ul, indicatorul care măsoară valoarea tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o economie într-un an. Însă, un astfel de indicator reflectă doar o parte din „valoarea” unei economii. De exemplu, atunci când cumpărăm un produs, beneficiile noastre din utilizarea lui sunt pe termen lung, ceea ce înseamnă că valoarea reală a economiei nu poate fi captată doar prin indicatori de producție pe termen scurt.
Astfel, valoarea unei țări nu se măsoară doar prin resursele sale actuale, ci și prin potențialul de a genera valoare în viitor. PIB-ul Groenlandei, estimat la aproximativ 3,2 miliarde de dolari în 2021, reflectă doar o parte din adevărata sa valoare economică. În plus, resursele naturale și capacitatea Groenlandei de a le exploata în viitor sunt factori esențiali în evaluarea acestui teritoriu.
Resurse neexploatate
Există şi alte atribute ale valorii care nu sunt luate în considerare în PIB. Acestea includ, de exemplu, calitatea capitalului (uman şi infrastructură), calitatea vieţii, resursele naturale şi poziţia strategică.
Din perspectiva pieţei, dincolo de ceea ce există deja, resursele încă neexploatate ale Groenlandei sunt cele care o fac atât de valoroasă.
Groenlanda extrage cărbune de zeci de ani şi are rezerve semnificative confirmate.
S-a demonstrat că subsolul său conţine pământuri rare, metale preţioase, grafit şi uraniu, precum şi aur, argint, cupru, plumb, zinc şi marmură.
În cele din urmă, există un potenţial major de exploatare petrolieră în largul apelor Groenlandei.
Nimic din acest potenţial nu este reflectat în PIB-ul actual al Groenlandei.
Evaluarea activelor naționale este mai simplă Dacă ar fi vorba de evaluarea unui activ național mai mic, precum Canalul Panama (pe care Trump și l-ar dori sub controlul SUA), procesul ar fi mult mai clar. Teoria evaluării activelor este veche de câteva sute de ani și se bazează pe estimarea veniturilor viitoare pe care le poate genera un activ.
În cazul Canalului Panama, acest lucru presupune analiza veniturilor viitoare din taxele de utilizare, traficul maritim preconizat, dar și costurile de întreținere și riscurile economice. Astfel, „prețul” unui astfel de activ se stabilește pe baza valorii prezente a fluxurilor de venituri nete anticipate.
Vânzările de teritorii sunt tot mai rare Vânzările de teritorii au devenit tot mai rare în ultimii ani, iar acest lucru se datorează mai multor factori. De-a lungul istoriei, vânzările de teritorii au adesea beneficiat elitelor conducătoare, nu populației, iar în democrațiile moderne, unde cetățenii au un cuvânt de spus, astfel de tranzacții sunt aproape imposibile fără un consens larg.
Naționalismul joacă un rol important
În plus, naționalismul joacă un rol important. Pământul este strâns legat de identitatea națională, iar vânzarea acestuia este adesea privită ca o trădare a valorilor naționale. Guvernele sunt reticente să vândă teritorii din teama de a nu dezvălui o vulnerabilitate națională.
În democraţiile moderne, este aproape imposibil să se vândă teritorii dacă cetăţenii locali se opun. Democraţiile funcţionează pe principiul că bunurile naţionale ar trebui să servească poporului, nu vistieriei guvernamentale. În prezent, vânzarea de teritorii ar necesita demonstrarea unor beneficii clare şi tangibile pentru populaţie, o sarcină dificilă în practică.
În plus, există și o normă internațională puternică împotriva schimbării granițelor, născută din teama că orice modificare ar putea genera o serie de conflicte și revendicări pe plan global.
În lumea de astăzi, cumpărarea unei ţări sau a unuia dintre teritoriile sale nu este poate mai mult decât un experiment de gândire. Naţiunile sunt entităţi politice, culturale şi istorice care rezistă comercializării.
Astfel, în lumea de azi, ideea de a cumpăra un stat sau un teritoriu pare mai mult un exercițiu teoretic. Groenlanda ar putea avea un preț teoretic, dar adevărata întrebare este dacă o astfel de tranzacție ar putea respecta valorile și realitățile contemporane, susțin cei doi economiști în The Conversation.
Se încarcă comentariile...
