Cum se modifică „harta rasială“ a SUA

adevarul

Publicat: 26.09.2010 18:23

Ultima actualizare: 08.08.2022 18:27

În pofida faptului că SUA au pentru prima dată un preşedinte afro-american, gradul de segregare în rândul populaţiei se menţine la un nivel ridicat, mai ales în marile oraşe. Bazându-se pe datele oficiale ale ultimului recensământ, cel din 2000, cartograful Eric Fischer a realizat hartă digitală a distribuţiei populaţiei în funcţie de rasă în primele 40 de oraşe şi zone metropolitane americane.

Cel mai divizat este Detroit, unul dintre oraşele cele mai lovite de criza financiară şi imobiliară. De altfel, una dintre emblemele oraşului este „8 Mile", strada care separa în trecut cartierele „bune", locuite de albi, de zonele rău-famate, populate de afro-americani. În ultimii ani, albii au părăsit însă oraşul, îndreptându-se spre suburbii, unde trăiesc separat de celelalte rase. Astfel că din cei circa 910.000 de locuitori ai oraşului, peste 770.000 sunt afro-americani.

Dincolo de discursurile politice anti-discriminare, locuitorii capitalei trăiesc şi ei divizaţi, pe linia est-vest. Afro-americanii, care reprezintă circa 60% din populaţia Washingtonului, locuiesc în est, în timp ce albii (27,8%) şi hispanicii (7,9%) sunt grupaţi în vest. Ca şi la Detroit, în suburbii, albii sunt majoritari (55,3%).

Oraşul preşedintelui Barack Obama se remarcă şi el prin divizarea rasială. Populaţia afro-americană (36,4%) este concentrată în sudul Chicago şi în suburbiile din sud. Hispanicii (26%) stau în cartierele din vest şi nord, iar albii (31,3%) în est şi în suburbiile din est, unde sunt majoritari - 59,3%.

New Orleans, un oraş care nu şi-a revenit complet după dezastrul provocat de uraganul Katrina în 2005, este împărţit între afro-americani (66,7%) şi albi (26,6%). Primii sunt grupaţi mai ales în sudul şi estul oraşului, în timp ce albii preferă zonele din nord şi vest.
În mod surprinzător, Los Angeles se înscrie pe lista oraşelor cu populaţii divizate.

Albii (49,5%) sunt concentraţi în centrul şi în estul metropolei de pe Coasta de Vest. Hispanicii (48,4%) ocupă zonele cele mai sărace, nord-vest şi sud-est, unde sunt vecini cu afro-americanii (9,9%). Miami, Newark (New Jersey), Long Beach (California), Baltimore (Maryland), Bufallo (New York) sunt alte oraşe unde segregarea este puternică.

Tolerantul Texas

La polul opus - deşi şi aici se observă tendinţe de separare - se află New York, San Francisco şi oraşele texane Houston, San Antonio şi El Paso. Potrivit hărţii trasate de Eric Fischer, în cel mai populat oraş american gradul de divizare între etnii este printre cele mai reduse.

Chiar dacă există unele zone în care albii, afro-americanii şi hispanicii trăiesc separat, în cea mai mare parte a oraşului cele trei rase se amestecă. Acelaşi fenomen se observă şi în San Francisco, unde zonele „exclusiviste" sunt chiar mai puţine.

În Houston, fenomenul divizării este destul de redus, deşi în cel mai mare oraş texan s-au format în ultimii ani două comunităţi noi: indiană şi pakistaneză, care s-au adăugat albilor, hispanicilor, afro-americanilor şi populaţiilor indigene.

Nici în San Antonio gradul de divizare nu este mare şi, spre deosebire de alte oraşe americane, nu există „enclave albe bogate", notează „Daily Mail". Phoenix (Arizona) şi Las Vegas (Nevada) sunt alte două metropole în care rasele nu trăiesc separat.

Potrivit unui studiu realizat de Bruce Katz, cercetător la Institutul Brookings, cele mai sărace zone din Chicago, Washington şi New Orleans coincid cu cele în care trăiesc afro-americanii. Acelaşi studiu arată că riscul de îmbolnăvire şi rata abandonului şcolar sunt mai mari în aceste zone sărace. Pe de altă parte, rata natalităţii printre tinere este mai ridicată.

Hispanizarea Americii

Dacă analiştii apreciau în 2008 că victoria lui Barack Obama a fost favorizată şi de schimbările democrafice din Statele Unite, mulţi nu exclud ca într-un viitor îndepărtat liderul de la Casa Albă să fie de origine hispanică. Statisticile arată că în câţiva ani albii vor fi minoritari în SUA. Acest fenomen se întâmplă deja în marile oraşe. În primele 100 de oraşe, albii reprezintă 44% din populaţie, afro-americanii - 24%, hispanicii - 23% şi asiaticii - 7%.

Numărul real al hispanicilor este însă mult mai mare, circa 80% din imigranţii ilegali provenind din America Latină. Potrivit Pew Research Centre, hispanicii vor reprezenta 29% din populaţie până în 2050.

Imigraţia ilegală a fost întotdeauna subiect electoral, iar republicanii, de obicei ostili imigranţilor, nu au reuşit la nivel naţional să se apropie de hispanici. Democratul Julian Castro, primarul hispanic din San Antonio, îşi avertizează însă colegii să nu se bazeze doar pe greşelile republicanilor.

Hispanicii apreciază politicile democrate privind educaţia publică şi sistemul medical, dar din punct de vedere social sunt conservatori şi religioşi, explică Julian Castro, citat de „The Economist".

Texas şi California reprezintă avanscena viitorului Americii. Preşedintele Legislativului şi vice-guvernatorul din California, precum şi numeroşi primari, inclusiv edilul-şef din Los Angeles, sunt hispanici. George W. Bush a devenit guvernator după ce i-a câştigat de partea sa pe hispanici - peste 35% din populaţie.

Bătălia pentru imigranţi

Senatul a respins săptămâna trecută proiectul „Dream Act", care ar fi permis tinerilor imigranţi, sub anumite condiţii, să obţină mai repede cetăţenia americană. Barack Obama speră că republicanii îşi vor schimba votul după alegerile din noiembrie.