Cum riscă o pereche de şlapi murdari să provoace un dezastru epidemiologic în Australia

FOTO Shutterstock

După 2 ani de pandemie, mii de oameni din Australia pot merge în insula indoneziană Bali pentru a se bucura de vacanţă. Totuşi, experţii în medicină avertizează că există riscul să declanşeze un dezastru epidemiologic şi încurajează turiştii să nu poarte şlapi.

Febra aftoasă se răspândeşte rapid în rândul bovinelor din Indonezia, iar marţi au fost confirmate primele cazuri în Bali, o destinaţie turistică populară cu zboruri directe către şapte oraşe australiene. Astfel că, autorităţile cred că virusul se poate răspândi prin purtarea papucilor/sandalelor/şlapilor.

„Ar fi o catastrofă dacă febra aftoasă ar ajunge în Australia”, a spus şeful Agenţiei veterinare a ţării, medicul Mark Schipp, care consiliază guvernul cu privire la modalităţile de a ţine virusul la distanţă.

Febra aftoasă nu afectează oamenii, ci doar animalele care au copite (bovine, oi, porci, capre şi cămile). Boala le provoacă vezicule (băşici) dureroase, leziuni la nivelul gurii şi picioarelor acestor animale şi le împiedică să mănânce şi, în unele cazuri, provoacă şchiopătări severe şi moarte.

Boala este considerată cea mai mare ameninţare de biosecuritate pentru animalele australiene, iar un focar ar putea duce la sacrificarea în masă a animalelor infectate şi la închiderea pieţii  exportului de carne de vită din Australia pentru câţiva ani de acum înainte, scrie CNN.

„Efectele asupra fermierilor ar fi prea dureroase, dacă ajunge aici febra aftoasă”, a spus Fiona Simson, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor.

„Dar nu este vorba doar despre fermieri. Ştergerea a 80 de miliarde de dolari din PIB-ul Australiei ar fi un dezastru economic pentru toată lumea”, a adăugat ea.

În prezent, în Australia au fost intensificate controalele de biosecuritate în aeroporturi. Sunt verificate bajalele pentru produse din carne şi brânză şi turiştii sunt averizaţi că murdăria de pe pantofii lor ar putea provoca, din neatenţie, primul focar de febră aftoasă din ţară din ultimii 150 de ani.

Autorităţile iau în considerare băile de picioare - recipiente cu substanţe chimice puternice în care să păşească oamenii care intră în Australia pentru a distruge eventuale urme ale bolii de pe pantofi. Problema este că încălţămintea purtată de obicei în Bali nu este compatibilă cu măsurile standard de biosecuritate.

Oficialii se gândesc să le ceară turiştilor să-şi lase şlapii în locurile în care au fost în vacanţă, dar recomandarea nu a fost oficializată. 

Ross Ainsworth, un medic veterinar din Bali, spune că turiştii de pe insulă pot intra foarte uşor în contact cu vitele şi să aducă virusul acasă.

De asemenea, el spune că virusul poate rămâne activ timp câteva zile pe talpa unui pantof şi chiar mai mult, în condiţii de temperatură scăzută.

Focar epidemiologic în Indonezia

Febra aftoasă se răspândeşte deja rapid în Indonezia, unde primele cazuri au fost raportate în aprilie. Până în mai, autorităţile indoneziene au alertat Australia, care — împreună cu Noua Zeelandă, America Centrală şi de Nord şi Europa de Vest continentală — n-au momentan niciun caz de febră aftoasă.

Indonezia a încercat să lanseze un program de vaccinare, dar până pe 27 iunie doar 58.275 de animale din turma de aproximativ 17 milioane a ţării au fost vaccinate, a declarat ministrul Agriculturii Syahrul Yasin Limpo într-un Tweet.

Schipp a spus că rata lentă de vaccinare reflectă provocările logistice dintr-o ţară descentralizată formată din mii de insule.

„Poţi face vaccinul disponibil la nivel naţional, dar trebuie să ajungă la nivel provincial şi districtual. Şi atunci când ajunge acolo, întrebarea este, cum îl vom administra animalelor? Nu avem curţi. Nu putem prinde vitele. Nu avem bani de benzină. Nu avem bani pentru indemnizaţii de masă", a spus el.

„Sunt tipurile de probleme logistice la care am tot încercat să lucrăm”.

Momentul în care a izbucnit focar a fost dezastruos în Indonezia, apărând cu doar câteva săptămâni înainte de Idul Adha, „sărbătoarea sacrificiului”, când animalele sunt de obicei vândute în cantităţi mari pentru sacrificare timp de trei zile, începând cu 10 iulie. După ce familiile se roagă şi stau împreună la masă, oamenii sacrifică vitele şi împart carnea săracilor.

Până pe 7 iulie, focarul din Indonezia s-a extins la peste 330.000 de animale din 21 de provincii, potrivit Ministerului Agriculturii. Din Franţa sosiseră alte mii de doze de vaccin şi mai mult de 350.000 de animale fuseseră imunizate.