Cum exploatează Rusia rețelele de trafic de migranți pentru a face rost de soldați pentru războiul din Ucraina

Rusia exploatează rutele de migrație din Africa, Asia și America de Sud către Europa pentru a-și mări efectivele de soldați pentru războiul din Ucraina, relatează The Telegraph, care citează mărturii și investigații de presă.

Emmanuel, originar din Camerun, a urmat inițial ruta principală de migrație din Africa către Europa, căutând o viață mai bună în Italia, dar a fost rapid expulzat.

Întors în țara natală Camerun, Africa de Vest, s-a trezit din nou șomer, doar că, în plus, familia sa era acum îndatorată după încercarea sa eșuată de a ajunge în Europa pentru a munci.

Visul de a pleca în străinătate este nutrit de mulți într-o țară în care jumătate din populație are sub 20 de ani, iar șomajul în orașele mari este de 35%.

Potrivit sondajelor, 51% dintre camerunezi se gândesc să emigreze, iar situația lor disperată a creat o industrie profitabilă de agenții de turism, intermediari și traficanți care își promovează afacerile pe rețelele de socializare.

Escrocii abundă, iar exploatarea se face la scară mare.

Situația este similară în multe țări din Africa și nu numai, acolo unde migrația a devenit o afacere în sine.

Astfel că atunci când lui Emmanuel i s-a oferit o nouă șansă de a se întoarce în Europa, de data aceasta cu promisiunea unui loc de muncă în Rusia, nu a stat pe gânduri.

În anunțurile de angajare era menționat că rolul presupune lucrul pentru armata rusă, dar departe de linia frontului, de pildă ca paznic sau bucătar.

„Nu am ezitat, mi-am imaginat că, având în vedere salariul și alte beneficii pe care le ofereau, aș putea în sfârșit să-mi ajut familia să scape de această sărăcie”, a declarat el recent cercetătorilor de la Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI).

Totuși, când a ajuns acolo, la fel cum au pățit și alții înaintea lui, a descoperit că totul a fost minciună: nici vorbă de o slujbă confortabilă în spatele frontului, ci chiar în prima linie, unde speranța medie de viață a unui nou recrut este estimată la 72 de ore.

O forță mercenară în creștere

Mii de tineri din Africa, Asia sau America Latină au urmat aceeași cale, comandanții lui Putin apelând la rezerva globală de forță de luptă disperată pentru a completa rândurile armate.

Conform datelor armatei ucrainene, Rusia pierde zilnic până la 1.000 de soldați, morți sau răniți, ceea ce creează o nevoie de a-și completa constant rândurile cu personal nou.

Deși marea majoritate a recruților sunt rușii săraci, rezultatele eforturilor de externalizare a recrutării sunt tot mai vizibile pe câmpul de luptă.

Un sondaj recent efectuat pe peste 10.000 de soldați ruși capturați de Ucraina a constatat că 7% sunt mercenari străini, proveniți din 40 de țări.

În total, Kievul estima la sfârșitul anului trecut că Rusia a recrutat în total de 18.000 de cetățeni din 128 de țări, din care 3.300 au fost uciși.

Soldații africani încep să devină vizibili pe câmpul de luptă, apărând tot mai frecvent în filmările din drone sau în clipurile filmate chiar de ruși.

Într-o înregistrare video difuzată la începutul acestei luni, un mercenar de culoare apare alături de ruși în timp ce este împins afară dintr-un buncăr, sub amenințarea unei arme, cu o mină atașată de piept. Bărbatului i s-a ordonat să deschidă atacul, în chip de bombă umană, pentru a distruge fortificațiile ucrainene.

Un alt videoclip a arătat un grup de mercenari africani într-o pădure acoperită de zăpadă, în timp ce erau batjocoriți ca fiind de „de unică folosință”.

Traficul de migranți, o sursă de soldați pentru Rusia

În procesul de recrutare, sunt folosite adesea trucuri și abuzuri ce amintesc de rețelele de trafic de persoane sau de rețelele de exploatare din Asia de Sud-Est .

În Africa, cercetătorii au descoperit că Rusia folosea recrutori deja implicați în traficul de migranți , iar angajarea era făcută de către africani cu posibile conexiuni cu Rusia.

„Este vorba despre exploatarea forței de muncă migrante, iar Rusia este conștientă de acele țări care au mulți migranți, astfel că a decis să se folosească de aceste rețele pentru a obține forță de luptă”, spune Thierry Vircoulon, care a intervievat migranți pentru IFRI.

„Când analizezi agențiile de turism, descoperi că sunt aceleași companii care se ocupă de migrația forței de muncă. Aș spune chiar că sunt aceiași actori.”

IFRI a constatat că în țările în care Rusia își desfășurase proprii mercenari Wagner, de pildă în Mali sau Republica Centrafricană, Wagner a acționat ca un canal pentru recrutare.

Dar în alte părți recrutarea are loc pe căi informale, prin intermediul agențiilor de turism, care oricum se ocupă de vize, bilete de avion și cazare pentru lucrătorii migranți.

Forța de atracție pentru mulți africani nu constă doar în salariile promise, de obicei în jur de 1.700 de lire sterline pe lună (2.300 de dolari), și în avantajele oferite, cum ar fi pașaportul rusesc, ci și în percepția că Rusia este primitoare.

Deceniile de influență din timpul Războiului Rece, care au portretizat Rusia ca un prieten antiimperialist al Africii, au fost amplificate în era rețelelor de socializare.

Războiul informațional al Kremlinului în țările în curs de dezvoltare a explodat de la invazia Ucrainei, Rusia fiind prezentată drept un partener anticolonial în scopul de a influența elitele politice și populațiile acestora.

„TikTok, Facebook, YouTube și Telegram au devenit arene geopolitice în care se formează narațiuni despre «cine protejează» și «cine exploatează» Africa”, se arată într-un raport recent al Institutului Danez pentru Studii Strategice.

Influencerii africani cu o mulțime de urmăritori online sunt invitați în Rusia, unde laudă oportunitățile pentru africanii muncitori și afișează produse de lux și un stil de viață la care compatrioții lor nu pot decât să viseze.

Această campanie informațională formează fundalul unei avalanșe de oferte de muncă, studiu sau formare profesională în Rusia.

OpenMinds, o companie de tehnologie de apărare specializată în războiul informațional, a declarat la sfârșitul anului trecut că numărul anunțurilor de locuri de muncă militare destinate în mod special străinilor pe platforma rusă VKontakte a crescut de la 621 la 4.600 între iunie și septembrie.

O anchetă BBC, publicată la începutul lunii a susținut că o femeie din Rusia, Polina Alexandrovna Azarnykh, a folosit aplicația de mesagerie Telegram pentru a trimite aproape 500 de invitații oficiale către străini pentru a intra în Rusia în scopuri militare. Străinilor, care proveneau adesea din Orientul Mijlociu, li s-a spus că nu li se vor oferi roluri combatante, ca să fie apoi trimiși pe front.

Anterior, ea administrase un grup pe Facebook care îi ajuta pe studenții arabi să ajungă la Moscova pentru a studia.

Când a fost întrebată de BBC cu privire la acuzațiile că ar fi indus în eroare recruți, ea a amenințat cu un proces.

Recrutarea nu se limitează la bărbați capabili de luptă. Rusia a fost, de asemenea, acuzată că se folosește oferte false pentru a păcăli femeile africane să lucreze într-o fabrică de drone din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, la 967 de kilometri est de Moscova.

Motivați de disperare

Mulți dintre recruții străini capturați de Ucraina spun că au fost mințiți și li s-au promis locuri de muncă civile sau necombatante.

Poveștile despre faptul că au fost siliți să semneze documente rusești pe care nu le pot înțelege și despre cum li s-a confiscat pașapoartele sunt numeroase.

Într-o înregistrare video publicată recent de armata ucraineană, un ugandez în vârstă de 43 de ani, Richard Akantoran, le spune anchetatorilor că a împrumutat bani pentru a zbura în Rusia, după ce i s-a spus că va putea obține ușor un loc de muncă în curățenie sau ca agent de securitate. Bărbatul, câștiga 37 de lire sterline (50 de dolari) pe lună într-un supermarket din Kampala.

Dar când a ajuns în Rusia, alături de alți trei migranți, au fost informați imediat că sunt înrolați în armată.

„Noi am spus: «Nu, nu de asta suntem aici». Ei au spus că nu putem face nimic.”

„Semnați aceste hârtii”, li s-ar fi spus, sub amenințarea armei.

După ce a fost îndrumat la o poziție de luptă într-o pădure, el spune că a fugit și așa a fost găsit de trupele ucrainene.

„Dacă îți promit locuri de muncă bine plătite în Rusia, vei ajunge în armată. E mai bine să rămâi în Africa, cu oamenii tăi, cu copiii tăi. Nu veni, nu te lăsa înșelat”, este mesajul său video către compatrioți.

Adesea, este neclar în ce măsură recruții sunt realmente conștienți de locurile de muncă pentru care se angajează și dacă bănuiesc că vor merge în armată.

Unii știu că vor lupta și alții ar putea fi chiar bucuroși de această perspectivă, a constatat IFRI, dar alții au fost înșelați, iar motivația principală a marii majorități au fost pur și simplu banii și disperarea.

Thierry Vircoulon, care a intervievat migranți pentru IFRI, a spus: „Se evidențiazp clar două categorii. Cei care, atunci când răspund la astfel de oferte de muncă, sunt pe deplin conștienți că este vorba de a se angaja în armată. Și mai sunt cei care, de fapt, nu au idee, care sunt convinși că vor lucra într-un loc de muncă civil sau în logistică militară, care nu își imaginează că vor fi implicați în misiuni de luptă”.

Mai multe țări africane, inclusiv Africa de Sud și Kenya, și-au avertizat recent cetățenii cu privire la pericolul de nimeri în mijlocul în escrocherii care pot avea drept rezultat trimiterea lor pe front.

Cel puțin patru dintre aceste țări au cerut până acum repatrierea cetățenilor din Rusia.