Cum aruncă un tabloid bursele în infern

Bursele şi-au revenit uşor ieri, după ce miercuri o ştire publicată de „Mail on Sunday“ a provocat pierderi masive pentru acţiunile băncilor franceze. Preşedintele Nicolas Sarkozy a convocat o reuniune de urgenţă a guvernului şi a cerut accelerarea măsurilor de austeritate.

Bursele asiatice au recuperat la închidere ceva din pierderile din timpul şedinţei de tranzacţionare, iar cele din Coreea de Sud şi China au închis chiar pe plus. Vestea proastă a venit însă din partea unei bănci din Asia care a oprit liniile de credit către băncile franceze. Alte patru bănci au anunţat că analizează riscurile liniilor de swap (schimburi de valute între bănci), din cauza expunerii băncilor franceze pe Grecia şi Italia, notează Reuters.

Bursa de la New York a deschis pe plus - indicele Dow Jones a crescut cu 1,08%, iar cel al Nasdaq, cu 1,54%, pe fondul rezultatelor din Asia şi al scăderii numărului de americani care beneficiază de ajutoare de şomaj. Şi bursele europene şi-au mai revenit după şocul de miercuri, când principalele bănci franceze au înregistrat pierderi de peste 10%, iar acţiunile UniCredit şi Intesa Sanpaolo, principalele bănci italiene, au fost oprite de la tranzacţionare. Autoritatea pieţei locale de capital a anunţat că va derula o anchetă, suspectând o manipulare a Bursei din Milano. După o şedinţă extrem de volatilă, bursele europene - impulsionate de deschiderea pe plus a NYSE - erau în uşoară creştere spre finalul şedinţei de tranzacţionare. Bursa de la Madrid înregistra o creştere de 4,09%, iar cea din Paris, de 1,83%. Indicele DAX al Bursei din Frankfurt a crescut cu 3%, iar FTSE de la Londra, cu peste 3%. În schimb, Bursa de la Bucureşti a închis în scădere cu 0,6%.

Zvonistica pe bursă

Banca Société Générale a cerut o anchetă după zvonul răspândit de publicaţia „Mail on Sunday", potrivit căreia banca franceză s-ar afla aproape de dezastru. Combinat cu zvonurile referitoare la scăderea ratingului Franţei şi cu intenţia Greciei de a extinde condiţiile schimburilor de obligaţiuni pentru a include şi datoriile guvernamentale cu maturitate în perioada 2020-2024, zvonul a contribuit miercuri la o prăbuşire a acţiunilor la Bursa de la Paris. La 7 august, „Mail on Sunday", citând surse anonime, a scris că Société Générale, acţionarul majoritar al BRD, se află „în pragul dezastrului".

Tabloidul britanic şi-a pus cenuşă în cap şi a recunoscut că informaţia nu este „reală", exprimându-şi regretul pentru „neplăcerile provocate". Société Générale a acceptat scuzele publicaţiei, dar a cerut Autorităţii Bursiere Franceze să ancheteze „originea acestui zvon". Nicolas Sarkozy a renunţat la soarele Rivierei Franceze şi a convocat miercuri seara o reuniune de urgenţă a Cabinetului.

500 de scutiri de taxe

Deşi cele trei agenţii de rating, Standard & Poor's, Moody's şi Fitch, au dat asigurări ferme că ratingul AAA al Franţei nu este în pericol, preşedintele francez le-a cerut miniştrilor ca până pe 24 august să-i prezinte măsuri de austeritate pentru a evita orice risc de retrogradare a calificativului maxim şi pentru a avea garanţii că ţara nu se abate de la programul strict de reducere a deficitului. După ce, în 2010, deficitul a fost de 7,1% din PIB, pentru anul acesta ţinta e de 5,7%, în 2012, de 4,6%, iar în 2013, de 3%.

Măsurile se vor axa pe reduceri bugetare şi pe eliminarea unor derogări de taxe. „Vom renunţa la scutirile de taxe pentru că nu vrem să mărim impozitele. Ne-am angajat deja să suprimăm derogări fiscale în valoare de trei miliarde de dolari pentru 2012. Poate că va trebui să facem un efort suplimentar în acest sens", a declarat ministrul pentru Buget, Valérie Pécresse. În Franţa există peste 500 de derogări care „costă" anual 74 de miliarde de euro. Măsurile vor fi influenţate şi de anunţul privind creşterea economică pe care Banca Centrală îl va face astăzi. Potrivit estimărilor făcute de economişti, creşterea economică s-ar fi redus la 0,2%-0,3% în al doilea trimestru, după 0,9% în primele trei luni. Banca Angliei a revizuit şi ea prognoza de creştere economică pentru acest an de la 1,8% la 1,4%, pe fondul crizei datoriilor. Guvernatorul Mervyn King a estimat că inflaţia va creşte.

Dispariţia băncilor

Analiştii Standard & Poor's susţin că problema sistemului bancar european este „nealinierea la moneda unică" şi văd ca soluţie preluarea băncilor din statele „periferice" ale zonei euro de către marile bănci. Băncile din Grecia, Portugalia şi Irlanda au devenit mult prea dependente de Banca Centrală Europeană pentru a mai aparţine statelor respective.

Întâlniri la vârf

Nicolas Sarkozy a anunţat că va avea întâlniri cu liderii mondiali pe tema crizei. La 16 august, cancelarul Angela Merkel vine la Paris. În septembrie, preşedintele Sarkozy se va vedea cu Barack Obama la New York, iar în noiembrie, cu Hu Jintao.

Motivele din spatele isteriei pieţelor

În ultimele cinci zile, volatilitatea burselor din întreaga lume i-a ţinut pe toţi cu sufletul la gură, iar pe investitori i-a adus pe culmile disperării. Publicaţia „USA Today" prezintă şapte motive pentru care pieţele au fost atât de agitate în această perioadă.

1. Teama: acest factor influenţează foarte mult vânzările de acţiuni. Investitorii şi brokerii se tem mai ales de posibilitatea ca pierderile din prezent să fie urmate de pierderi şi mai mari în perioada următoare.

2. Recesiunea în W: din cauza crizei datoriilor din Europa şi a creşterii economice fragile din Statele Unite, mulţi de pe Wall Street se tem că va urma o nouă recesiune la nivel mondial. În opinia lor, măsurile FED-ului nu au rezolvat criza datoriilor suverane, ci doar au mascat-o.

3. Indeciziile europenilor: zvonurile privind slăbiciunea sistemului bancar european şi incapacitatea liderilor şi a bancherilor de a pune pe hârtie un plan îndrăzneţ pentru ţările cu probleme din zona euro creează confuzie printre investitori.

4. Lipsa unui leadership politic: investitorii şi-au pierdut încrederea în capacitatea politicienilor de a conduce, după disputele aprinse şi îndelungate dintre democraţi şi republicani pe tema ridicării plafonului de îndatorare a SUA.

5. Epuizarea soluţiilor: după ce au tot luat diverse măsuri pentru ieşirea din criză, Rezerva Federală şi Guvernul SUA nu mai au la dispoziţie soluţii pentru a da un impuls puternic redresării economice.

6. Tranzacţiile pe computer: reacţiile impulsive ale brokerilor sunt amplificate de faptul că 70% din activităţile bursiere se derulează prin intermediul unor computere ultrarapide.

7. Vânzările forţate: marii investitori sunt adesea prinşi pe picior greşit de schimbările rapide pe bursă şi nu dispun de suficienţi bani. De aceea, ei sunt forţaţi să vândă acţiuni pentru a face rost de bani.