Cum a avut loc lovitura de stat din Myanmar: Militari plasaţi în principalele posturi şi concentrarea puterii în mâinile unui general
0
Myanmarul a fost luni teatrul unei lovituri de stat fără vărsare de sânge care marchează o încetare bruscă a tinerei democraţii, relatează AFP.
„Este extrem de tulburător”, „nu vreau un puci militar”, se putea auzi pe străzile din Yangon, capitala economică a ţării, cu peste cinci milioane de locuitori.
Totul a aut loc în câteva ore. Imediat după ora locală 3.00 (duminică, 22.30, ora României), observatori constată perturbări în telecomunicaţii şi în acesul la Internet.
Trezit, un parlamentar membru al Partidului Liga Naţională pentru Democraţie (LND), mişcarea lui Aung San Suu Kyi, care locuieşte în capitală, la Naypyidaw, încearcă să afle ce se întâmplă.
„Membri ai familiei mele au ieşit pentru a încerca să se informeze, însă forţe de securitate le-au spus să se întoarcă acasă, pentru că se află militari în afara clădirilor” în care locuiesc parlamentari, povesteşte deputatul sub protecţia anonimatului, de frica unor represalii.
Câteva ore mai târziu, militari procedează la un val de reţineri - inclusiv a conducătoarei de facto a Guvernului civil, Aung San Suu Kyi, şi a preşedintelui birman Win Myint.
Armata blochează axele din jurul Naypyidaw cu trupe armate şi vehicule blindate, în timp ce sunt survolate de elicoptere.
Vehicule ale poliţiei din Myanmar FOTO EPA-EFE
La Yangon, militari din cadrul Tatmadaw - numele oficial al armatei birmane - preiau controlul asupra Primăriei şi blochează accesul pe aeroportul imternaţional.
Apoi militarii declară - la postul lor de televiziune Myawaddy TV - starea de urgenţă pe o perioadă de un an de zile şi îşi plasează generalii în principalele posturi - punând astfel capăt, în mod brutal, unei tranziţii democratice de zece ani.
Min Aung Hlaing, atotputernicul şef al armatei, concentrează de-acum puterile „legislativă, administrativă şi judiciară”, iar alt general, Myint Swe, este desemnat preşedinte interimar, un post larg onorific.
Min Aung Hlaing FOTO EPA-EFE
Motivul acestei lovituri de stat avansat de către militari - a treia de la proclamarea independenţei ţării, în 1948 - sunt fraude electorale „enorme”, în opinia lor, în alegerile legislative din noiembrie, în care LND, care se află la putere din 2015, a obţinut o victorie zdrobitoare.
Rezistenţă
Aung San Suu Kyi, care şi-a petrecut 15 ani din existenţă în arest la dmiciliu în ţara sa, a îndemnat populaţia, într-un mesaj în care a prezentat piciul, „să nu accepte” preluarea puterii de către militari.
„Mother Suu” este foarte criticată în străinătate din cauza modului în care a gestionat criza musulmanilor rohingya, însă este adulată în ţară.
Mai mulţi birmani cu care AFP a stat de vorbă şi-au exprimat dezamăgirea.
Manifestaţie împotriva loviturii de stat din Myanmar FOTO EPA-EFE
„Abia aşteptam un viitor mai bun”, declară un bărbat în vârstă de 64 de ani care stă la coadă pentru a obţine hrană, în contextul în care ţara este lovită în plin de pandemia de COVID-19 - peste 140.000 de contaminări şi 3.000 de morţi.
Însă nu toţi sunt la fel de dezamăgiţi. Mai multe camioane au traversat în mare viteză străzile Yangonului - susţinători ai armatei - care agitau steaguri şi cântau imnuri naţionaliste.
Militarii au promis să organizeze noi alegeri „libere şi echitabile”, după ridicarea stării de urgenţă, peste un an.
Însă birmanii sunt pesimişti.
„Mă tem că o să fie mai mult”, declară realizatorul Lamin Oo, în vârstă de 35 de ani. „Pentru moment, totul este clam în cartierul meu din Yangon, însă trebuie să ne pregătim pentru ceea ce este mai rău”.
În 1988, aproximativ 3.000 de civili au fost ucişi de către militari, într-o reprimare sângeroasă a unor manifestaţii împoriva puterii de atunci.
Se încarcă comentariile...
